E forfotă mare în bucătăriile catolicilor din întreaga ţară. Mai sunt doar câteva ore până când în jurul mesei se vor strânge toţi cei dragi pentru masa de Paşte. În oale fierb supele şi ciorbele, iar din cuptoare răzbate miros de friptură, dar şi de prăjitură. În funcţie de regiune vedeta mesei pascale este mielul sau păstrăvul.

Masa e pregătită pentru o familie numeroasă. În Gorneşti, judeţul Mureş, nu poate fi Paşte fără supă de găină.

Articolul continua dupa recomandari

Oamenii din Ținutul Secuiesc sunt vestiţi pentru deserturi. La astfel de sărbători, cei mai fericiţi sunt copiii. Numărul prăjiturilor este impresionant.

Nelipsită este şi prăjitura tradiţională. Pogacele cu brânză.

Deşi fiecare minoritate are propria delicatesă, pe masa de Paşte, există totuşi o constantă: cozonacul.

Ajungem şi în Bihor, unde o familie cu origini slovace pregăteşte doar o dată în an un cozonac special.

Cozonacul poartă numele de Vel Nici Colaci. În traducere, cozonac pascal. Iar gazda ne dezvăluie încă un preparat cu rădăcini vechi.

Şi dacă la ortodocşi mielul este nelipsit de pe masă în ziua de Paşte, la catolici peştele poate fi felul principal. Făcut la cuptor sau la grătar, este servit simplu, cu mămăligă sau cartofi.