Sunt 14 ani de neputinţă şi nepăsare, iar Ministerul Transporturilor şi, implicit, CFR Infrastructură tot nu ştiu să spună când vor repara podul feroviar peste râul Argeş, prăbuşit din cauza unor inundaţii. Este o rută folosită în special de navetişti. Oamenii ar fi putut ajunge din Giurgiu în Bucureşti în doar o oră. Fac însă de patru ori mai mult, în timp ce compania de stat pune pe hârtie scenarii SF.

7:30 dimineaţa, Gara de Nord din Bucureşti. Oamenii se pregătesc pentru o călătorie care va dura aproape trei ore şi jumătate, în loc de o oră. Destinaţia: Giurgiu. 

Articolul continua dupa recomandari

Este traseul a sute de navetişti. Astăzi, doar prezenţa camerelor de filmat le-a uşurat puţin călătoria. 

Drumul cu CFR-ul pe ruta Bucureşti - Giurgiu, parcurs în viteza melcului

Deşi ascund mizeria sub preş de dragul aparenţelor, cei responsabili nu pot schimba şi viteza cu care circulă trenurile pe căile ferate vechi.

Pe patru tronsoane de pe această rută se merge cu 30 de kilometri pe oră, iar pe altul cu 50. Asta deşi, în mod normal, trenul ar putea prinde şi 120. 

Impresionant sau nu, de 14 ani călătorii sunt obligaţi să circule în ritmul CFR, după ce podul de la Grădiştea s-a prăbuşit. 

Din 2005, toate trenurile care circulă între Bucureşti şi Giurgiu sunt nevoite să devieze pe la Videle.

În loc de 74 de kilometri, trenurile au de parcurs 118 kilometri

De altfel, şi cele care pleacă din capitala noastră spre mari oraşe precum Sofia, Salonic sau Istanbul sunt nevoite să parcurgă aceeaşi distanţă într-un timp de două ori mai mare, din acelaşi motiv. 

Aşa că, în loc de 74 de kilometri, cât are ruta abandonată, drumul se lungeşte la 118 kilometri. 

Odată cu podul de la Grădiştea, s-a prăbuşit şi speranţa oamenilor că cineva o să-l repare. Între timp, localnicii traversează râul cu ajutorul unei punţi improvizate. 

Teoria specialiştilor este simplă. Dacă vrem să circulăm cu trenul de la Bucureşti la Giurgiu, trebuie să investim masiv nu doar în podurile de peste Argeş, ci şi în infrastructura feroviară deja existentă care s-a degradat. Toate acestea ne-ar costa undeva la 80 de milioane de euro.  

Ionuţ Ciurea, Asociaţia Pro Infrastructura: Evident că nu avem banii ăştia. Se pare că nu doar podul acesta de la Grădiştea e cu problemă, ci şi podurile peste Neajlov şi Sabar care ar trebui, conform expertizei CFR, să fie refăcute complet

CFR vrea un pod uriaş şi vase de croazieră pe Canalul Dunăre-Argeş

CFR se aruncă direct spre o investiţie fantezistă. Vrea să ridice un pod uriaş peste râu, precum un pod început în vremea comunismului, dar abandonat.

Iar atunci când va fi gata şi Canalul Dunăre-Argeş, vasele de croazieră să poată naviga prin zonă.

Un studiu de fezabilitate există deja, confirmă autorităţile. Din cele aproape 18 mii de poduri şi podeţe aflate de-a lungul reţelei feroviare, anul trecut circa 47% aveau durata normală de funcţionare expirată.  

Aşa că, de cele mai multe ori, drumurile românilor se termină acolo unde începe incompetenţa.