A început cel mai mare pelerinaj religios al anului, la Sfânta Parascheva. Credincioşii s-au luptat corp la corp pentru a atinge primii racla care face minuni. A fost nevoie de intervenţia jandarmilor pentru a-i proteja pe preoţi şi cutia cu sfintele moaşte. Au fost şi oameni care au respectat spiritul momentului: au aşteptat în linişte şi rugăciune să ajungă la raclă. 

Încă din zorii zilei, credincioşii au uitat de cele sfinte şi s-au îmbulzit să intre primii la racla cu moaşte. 

Articolul continua dupa recomandari

Oamenii au încercat să forţeze şi cordonul de jandarmi. 

Racla cu sfintele moaşte a fost plimbată în jurul catedralei, înainte de a fi depusă într-un baldachin împodobit cu flori. 

În timp ce cozile de pelerini atingeau proporţii uriaşe, preoţii făceau apel la cumpătare.

Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor: Una este acest elan pe care nu ţi-l poţi stăpâni după cele sfinte şi alta este să ai capacitatea de a te controla şi să nu o faci încălcând cu bună ştiinţă nişte reguli

Peste 20.000 de credincioşi au stat şi câte opt ore la coadă pentru a ajunge la racla cuvioasei Parascheva. 8.000 au venit doar din oraşul Voluntari. 

Unuia dintre ei i s-a făcut rău şi s-a prăbuşit chiar după ce a trecut pe lângă raclă. 

Bărbatul a fost transportat la spital, după ce a fost stabilizat. Pentru tineri, nu a contat timpul lung de aşteptare.

Printre pelerinii care vin an de an la Iaşi sunt şi credincioşi convinşi că sfânta a făcut minuni în cazul lor.

Chiar dacă are o altă religie, un tânăr din Turcia este convins că un tricou pe care o prietenă româncă l-a atins de racla sfintei şi i l-a trimis l-a ajutat să se vindece de o boală, cu ani în urmă. De atunci vine an de an la pelerinaj.

Sfânta Parascheva a trăit în secolul 11, lângă Constantinopole. Deşi făcea parte dintr-o familie bogată, a renunţat la avere şi şi-a dedicat viaţa credinţei. Moaştele au ajuns în Moldova în 1641, după ce domnitorul Vasile Lupu a achitat din averea sa datoriile Patriarhiei de la Constantinopol.