Moșii de vară 2018 sau Sâmbătă Morților. Praznicul Moşilor de vară precede sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor). În această zi, în toate bisericile ortodoxe din ţară se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a tuturor rudelor noastre trecute la viaţa veşnică: părinţii, moşii şi strămoşii familiei.

Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.

Articolul continua dupa recomandari

Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august), în calendarul ortodox sunt menţionate două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morţilor şi fiecare sâmbătă specială poartă denumirea de „Moşi".

Prima sâmbătă specială, prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi- înainte de Postul Paştelui), este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moşilor de Iarnă.

A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiţi, cunoscută în tradiţia populară sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor este prăznuită sâmbătă, 3 iunie, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor.

Moșii de vară 2018. Ofrande pentru cei trecuți la viața veșnică

Se crede că la sărbătoarea moşilor, rudele trecute la viaţa veşnică aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. Tradiţia spune că atât în lumea satelor, cât şi în mediul urban ofrandele se împart în special persoanelor sărace şi străinilor şi nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Din moşi-strămoşi, mâncarea caldă dată de pomană este bine primită, pentru că mirosul ofranselor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

Moșii de vară 2018. Obiceiuri și tradiții

În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel" sau „aburi".

În acelaşi timp, pomana împărţită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.

Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire: mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări şi aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire.

La mormintele celor comemoraţi se dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.

În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, şi „se întorc" în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.

Femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. În tradiţia populară se spune că femeile care nu respectă interdicţia riscă să le amorţească mâinile şi nu vor mai putea munci cu spor.

Creştinii care-şi venerează morţii, şi respectă anumite tradiţii în gospodăriile lor, vor fi sănătoşi şi se vor bucura de spor în munca lor pe tot parcursul anului.

De Moşi se duc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

De asemenea, pentru a avea spor în casă şi pentru a fi sănătoşi tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.