Vreme frumoasă, numai bună pentru o plimbare! Mai ales dacă eşti turist şi vrei să descoperi locurile prin care ajungi. Cu telefoanele pregătite sau aparatele foto la purtător, turiştii străini sunt uşor de recunoscut.

Şi îi găseşti, în special, în centru, unde sunt cele mai importante obiective turistice. Anul acesta am primit mai puţini turişti străini decât anul trecut, de pildă.

Articolul continua dupa recomandari

Nici nu ştiu ce ratează, spun cei care ajung, de pildă, în Centrul Vechi din Bucureşti şi care confirmă că distracţia parcă s-a născut aici.

Cu telefoanele pregătite sau aparatele foto la purtător, turiştii străini sunt uşor de recunoscut. Şi îi găseşti, în special, în centru, unde sunt cele mai importante obiective turistice.

3 milioane de turişti străini ne vizitau ţara în 2018. Însă, datele INS, până în acest moment arată o scădere, comparând luna iulie 2018 cu iulie 2019. Dacă anul trecut în această lună aveam 630 de mii de turişti care ne vizitau ţara, anul acesta sunt cu aproape 32 de mii mai puţini.

Şi totuşi, cine sunt cei care vin, atunci când vin? Profilul turistului străin diferă în funcţie de ţară şi evident, de vârstă. Cei mai mulţi vin din Europa.

Alexandra Lăzărescu, reprezentant agenţie de turism: Sunt turiştii care călătoresc singuri, care optează pentru varianta de city break în Bucureşti. In general se cazează la hoteluri de 2 si 3 stele şi bugetul lor este alocat distracţiei - cluburile din Centrul Vechi si zonele de relaxare şi spa.

Capitala conduce detaşat în topul celor mai vizitate oraşe, pe locurile 2 şi 3 sunt Braşov şi Constanţa. Însă, timişoara şi Cluj vin din urmă.

Diversitatea etnică, gastronomia, dar mai ales istoria sunt lucrurile care ii determina pe turisti sa vina in Capitala Banatului, viitoare capitala culturala, Timisoara este un oras care este vizitat anual de 400 de mii de turisti dintre care 110 mii sunt turisti straini.

Iar în perioada de toamnă-iarnă sunt aşteptaţi să vină şi mai mulţi. Vor să se bucure de toate lucrurile care pe noi par să ne plictisească. Spre exemplu: culesul strugurilor în podgorii sau atelierele de meşteşug