Ceramica de Horezu, inclusă în patrimoniul Unesco, pierde bătălia cu falsurile făcute în China sau Bulgaria. Lângă atelierele olarilor, s-au înmulţit tarabele intermediarilor, care vând mai ieftin oale, căni şi farfurii produse industrial peste hotare. În timp ce meşterii autentici îşi pierd clienţii, noi ne pierdem astfel tradiţiile, sub ochii nepăsători ai autorităţilor, care ignoră fenomenul.

Laurenţiu Pietraru este olar cu tradiţie în Horezu. A învăţat meşteşugul de la părinţii lui şi acum îl duce mai departe. Are în fiecare zi clienţi, dar recunoaşte că numărul lor a scăzut în ultimii ani, din cauza concurenţei neloiale. Tarabele de lângă atelierul său sunt pline de ceramică adusă din Bulgaria şi China, dar prezentată drept marfă de Horezu. 

Articolul continua dupa recomandari

În realitate, vasele sunt făcute industrial şi uneori conţin plumb, pentru a cântări mai mult - un truc pe care producătorii îl folosesc ca să-şi înşele clienţii, fără să ţină cont că le pun sănătatea în pericol. 

În aceeaşi situaţie sunt şi alţi olari. Unii chiar au renunţat să mai facă celebrele vase şi au plecat în străinătate. Cei rămaşi îi învaţă pe turişti să facă diferenţa dintre un vas original şi unul de import, făcut în fabrici. 

LAURENȚIU PIETRARU, meşter olar: Cand l-a intors pe spate, trebuie sa fie semnate. Pietraru - Horezu, Popescu, Ionescu fiecare cum se numeste. Astea sunt bombele din Bulgaria: ce sa fie, nu e nimic pe el. 

În faţa fenomenului, primarul ridică din umeri. Spune că nu le poate interzice intermediarilor să-şi vândă marfa.

NICOLAE SĂRDĂRESCU, primarul oraşului Horezu: Atâta timp cât au documente de provenienţă înregistrate în evidenţa contabilă, efectiv nu poţi să intervii. La ora actuală eu nu văd soluţia legală astfel încât eu să le impun o anumită conduită. 

Ceramica de Horezu a fost inclusă în lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO în anul 2005. Potrivit tradiţiei, bărbaţii sunt cei care extrag lutul, îl curăţă şi mai apoi îl transformă în vase, pe care femeile le decorează.