Este Joia Mare, o zi cu tradiţii şi semnificaţii desoebite pentru creştinii care marchează săptămâna dinaintea Învierii Mântuitorului. De multe ori, datinile creştine se îmbină sau se suprapun peste altele păgâne. Aşa se face că în inima Bucovinei, la Moldoviţa, a fost prilej pentru Huţuli să iasă din case. Este vorba de o comunitate etnică unică şi un obicei rar: huţulii aprind focuri prin care încălzesc moşul, adică duhul pământului ce are nevoie de căldură şi mâncare. Drept răsplată, în toamnă, acesta le oferă oamenilor roade bogate.

Ioana şi Ştefan învaţă de la mătuşa Dănuţa despre obiceiul focului din noaptea din Joia Mare. Tradiţia e transmisă astfel din generaţie în generaţie. Patru bucăţi de pâine vor fi aruncate în patru colţuri, formând semnul crucii, imediat după ce văpaia se aprinde. Făcările ard astfel gramada de paie pe care au strâns-o oamenii după curăţenia făcută în gospodărie.

Articolul continua dupa recomandari

Începe apoi ritualul în limba huţulă. E un obicei laic, care a devenit o competiţie între vecini.

Dănuţa Mitric: Eu îl ştiu de la stră-străbunica mea. Ea nu ştia deloc limba română, de la ea am învăţat strofa şi tot ea mi-a zis cine este acest moş.

Vasile Mihalciuc: Avem concurenţă, întodeauna ne trezim care mai de care mai repede şi ne uităm pe deal care a aprins-o, care nu.

Fiecare familie din comunitatea de huţuli din Moldaviţa trebuie să aibă focul ei.

Vasile Zaiţ: Se zice că pentru morţi, pentru sufletele care au murit, să încălzească strămoşii noştri cu, căldura.

În Joia Mare huţulii nu au voie să lucreze pământul, iar gospodinele încep copturile pentru Paşte. Acest grup etnic trăiește în Bucovina, Maramureș, Transcarpatia și Pocuția. Istoricii îi consideră pe huţuli ca având origini dacice, slave, cumanice sau chiar mongole.