Festivalul castanelor s-a ţinut fără castane în acest an, dar cu mici şi gogoşi. S-a întâmplat la Tismana, un loc unde evenimentul are deja tradiţie. Pentru a salva sărbătoarea, oamenii au căutat disperaţi fructe în întreaga zonă. Arborii au dispărut, măcinaţi de o boală grea. 

Pentru ca festivalul să nu-şi piardă renumele, sătenii au căutat zile întregi castene în toată zona. Abia au reuşit să umple câteva ceaune. 

Articolul continua dupa recomandari

Marian Slivilescu, primar comuna Tismana: Cele 150 de kilograme pe care le oferim copiilor, astăzi, a trebuit să le adunăm într-un interval de aproximativ cinci zile

Cum n-au ajuns pentru toată lumea, localnicii au sărbătorit Festivalul Castanului cu mici, gogoşi şi bere.

Pomii care se întind pe 150 de hectare şi de unde altă dată se culegeau zeci de tone de castane sunt afectaţi de o boală gravă, numită "cancerul castanului". Practic o ciupercă parazită de pe scoarţa copacului consumă celuloza, până când arborele se usucă.

La Tismana sunt cei mai mulţi, dar şi cei mai bătrâni castani din ţară. Legenda spune că primii arbori au fost sădiţi acum 600 de ani de Sfântul Nicodim, cel care a ctitorit Mănăstirea Tismana. 

În ultimii ani, când boala a început să se extindă în păduri, autorităţile au investit două milioane de euro, bani europeni, pentru a sădi copaci. 

Elisabeta Juveloiu, reprezentant APM Gorj: Acolo unde nu s-a mai putut face nimic biologic, a trebuit să se extragă la ras castanii şi s-au replantat. În 6-7 ani încep să apară primele roade

În anii '80, de aici se culegeau 120 de tone de castane. Anul trecut, producţia a scăzut la 30 de tone, iar în această toamna, localnicii abia au adunat câteva sute de kilograme.