Iarna din mijlocul primăverii a prins mai multe familii sub cerul liber, în Călăraşi, judeţul unde tornada a smuls acoperişuri întregi, săptămâna trecută. Oamenii se tem să se mai întoarcă în casele distruse. Între timp, au mai fost loviţi de o furtună de cod roşu.

Cristina Stancu, proprietară casă distrusă: Ne uitam cum vine şi nu credeam că o să ne lovească. Totul s-a înnegrit şi a urmat o bubuitură pe perete 

Articolul continua dupa recomandari

Autorităţile din Călăraşi au evaluat pagubele şi au plecat

Fetiţa acestei femei a filmat tornada care se apropia ameninţător de casa lor, dinspre câmp.

Nimeni nu-i avertizase că zona va fi lovită de un fenomen meteo extrem. În casă, alături de părinţi, se mai aflau doi copii mici. 

Cristina Stancu, proprietară casă distrusă: Gândiţi-vă că partea din faţă, din faţa uşii mi-a adus-o aici şi zidul mi-a căzut în faţa uşii, pe scări 

Imaginile au fost filmate exact în urmă cu o săptămână, când o tornadă a lovit câteva sate din Călăraşi. Tot atunci, un autocar cu pasageri a fost aruncat de pe drum. 

După tornadă, autorităţile au venit, au evaluat pagubele, au notat şi au plecat. Provizoriu, casa familiei a fost acoperită cu o prelată.

Judeţul Călăraşi, lovit de cod roşu de vânt cu aspect de furtună

Între timp, însă, a mai venit o furtună. Autorităţile au emis luni pentru acest judeţ un cod roşu de vânt cu aspect de tornadă.

Tot ce fusese salvat din casa pe care proprietarii o renovau a fost distrus în câteva secunde. 

În aceeaşi comună, şase familii aşteaptă să fie ajutate să-şi repare casele. Privesc cu teamă spre cer, unde, tot mai des se adună nori de furtună.

Autorităţile le sfătuiesc tardiv să se obişnuiască cu asemenea fenomene. În curând, Bărăganul ar putea deveni un culoar al tornadelor. 

Unul dintre cele mai puternice fenomene meteo, tornada, se formează atunci când două fronturi de aer diferite, unul cald, la sol și unul rece, în aer, intră în conflict.

Se presupune că şapte tornade au lovit România între 1945 şi 1989

Imediat apare ca un vârtej cu aspect de pâlnie sau de clepsidră. Poate avea viteze circulare de sute de kilometri pe oră, dar și schimbări rapide de direcție.

Vârtejurile de praf se formează uşor pe câmpurile fără vegetaţie, unde nu există obstacole.

Bogdan Antonescu, expert fenomene extreme: Cele mai multe au fost observate în sud-estul României, Dobrogea, Bărăgan, pentru că avem toate ingrediente împreună. Forfecarea vântului, umiditatea dinspre mare, instabilitate datorită încălzirii câmpiei 

Tornade s-au mai produs şi în anii trecuţi, doar că autorităţile le-au numit "vânt intens". Şapte ar fi fost semnalate între 1945 şi 1989.

În România am putea ajunge să avem minim 10 tornade pe an

Bogdan Antonescu, expert fenomene extreme: E o problemă în Europa pentru că o lungă perioadă de timp s-a considerat că tornadele nu se produc în România. Oamenii le tratează ca o curiozitate, nu înţeleg pericolul 

Să te apropii de un astfel de vârtej este periculos, deşi în lume există adevăraţi vânători de tornade, care îşi riscă viaţa pentru cea mai bună fotografie.

Poţi fi în pericol şi din cauza prafului care este aruncat pe distanţe mari. 

În SUA, de exemplu, se produc o mie de astfel de fenomene pe an, iar în Europa 300.

 În România am putea să avem în curând cel puţin 10 tornade anual.