Miscarea tectonica s-a simtit pentru doar 59 de secunde. Nici macar un minut. A fost de ajuns pentru ca zeci de mii de oameni sa simta cum le trece viata prin fata ochilor. Si poate va mira, dar acestia au fost cei norocosi. Nu acelasi lucru se poate spune despre cei care si-au pierdut viata striviti de ruine. Alti 11.000 de oameni au fost raniti, mai mult sau mai putin grav. Unii au stat ore lungi, daca nu chiar zile, acoperiti de daramaturi. Sunt cei carora cineva, acolo sus, le-a zambit.

Articolul continua dupa recomandari

Si din nou, nimeni si nimic nu indicase ca in acea seara nefasta, pamantul de va scutura ca un cal naravas pe care cineva vrea sa puna saua.

"Pe multi dintre ei, dezastrul din seara de 4 martie i-a surprins acasa. Cei care nu s-au adapostit sub piesele de mobilier din apartamente, s-au imbulzit spre iesiri si s au inghesuit pe scara blocului. Pe toti ii cuprinsese acelasi sentiment teribil panica iar pe strazi se instaurase haosul.

Groaza i-a facut pe multi sa ia decizii gresite. Baritonul Dan Iordachescu a sarit mai multe trepte deodata si si-a rupt piciorul. Actorul Toma Caragiu era acasa, iar invitat ii era celebrul regizor Alexandru Bocanet. Au iesit amandoi ca fulgerul din apartament. Greseala le-a fost fatala. Au murit impreuna, striviti de mormanele de caramizi. Aceeasi soarta a avut-o si cantareata Doina Badea. A fost gasita ingropata de ruine, cu amandoi copiii in brate. La fel, incercase sa scape din imobilul care se clatina amenintator.

Generalul Aurel Udor a fost unul dintre cei 30.000 de militari si pompieri chemati de urgenta in Capitala, orasul cel mai greu lovit de cutremur. Nici nu stiau ce misiune grea li se incredintase.

Centrul Capitalei era aproape blocat. Extrem de panicati, si fara a si gasi un raspuns. Fiecare facea din ceea ce i se intampla lui o drama si asta trebuia luat ca atare La orice reactie, trebuia sa raspunzi cu calm”, spune Aurel Udor, fost sef ISU.

Calmul a salvat viata doamnei Florica Popescu. Vecina lui Toma Caragiu nu a ales varianta actorului. In varsta de 88 de ani, doamna Popescu isi aminteste perfect clipele de groaza pe care le-a trait atunci, desi au trecut 36 de ani.

Celebru cafegiu al Bucurestilor isi aminteste ceas cu ceas ziua de 4 martie 1977. Isi aminteste inclusiv faptul ca in ziua respectiva, cineva isi dorea intens sa-i inchida afacerea. “S-a tinut o sedinta pe motiv sa se desfiinteze magazinul meu, ca fac alergie la mirosul de cafea. Si atunci eu m-am enervat si am inchis cu jumatate de ora mai devreme. In viata nu sunt porti mari sau porti mici, sunt portile hazardului. Hzardul a hotarat sa imi salveze viata”, spune Gheorghe Florescu.

Hazardul, calmul, dar si unele reguli batute in cuie, veci de sute de ani.

Posibilitatile noastre de a ne refugia in casa sunt limitate. Ideal ar fi sub tocul usii sau sub un obiect de mobilier tare. Daca este sa fim pe strada ne indepartam de cladiri si de panourile publicitare care de obicei au de suferit”, spune Vasile Daniel, purtator de cuvant ISU.

Dupa cutremurul din 1977, regulile de constructie din Romania s-au schimbat. Blocurile era ridicat pe un fel de sistem de role, astfel incat un cutremur sa le plimbe stanga dreapta, dar sa nu le darame. Problema ar putea fi la constructiile moderne. Multe dintre ele sunt facute cu foarte multa economie de material si chiar de efort. Iar unde fundatie nu e, nimic nu e.