Adică pe rafturile de sus vom găsi cele mai scumpe produse. Clienţii ajung cu greu la ele şi doar cine îşi doreşte musai un brand se va chinui să-l obţină.

Pe rafturile din mijloc găsim, mai mereu, produsele cel mai bine promovate, semn că şi de această dată, producătorii au dat nişte bani pentru a avea un loc la vedere.

Articolul continua dupa recomandari

Nici raioanele nu sunt aşezate la întâmplare. Sunt ca nişte piste de curse, Clienţii sunt nevoiţi să parcurgi o întreagă secţiune pentru a schimba rândul.

De la intrarea în magazin, clientul trebuie să treacă mai întâi pe la electrocasnice, detergenţi, dulciuri, băuturi, ca abia la final să ajungă la produsele alimentare.

Nu sunt de ignorat nici culorile. Cele calde te ademenesc în magazin, în timp ce culorile reci te fac să contempli îndelung. 

Cam asta se întâmplă în marile lanţuri de magazine. Totul este bine calculat, iar secretele retailerilor sunt cu greu dibuite de clienţi. În magazinele tradiţionale sau în băcănii, filosofia este cu totul alta. Doinea Oprea a deschis băcănia în urmă cu doi ani şi a aranjat-o după bunul plac.

Nu a citit nicio carte de specialitate şi nici n-a tras cu ochiul pe la vecini. Şi-a aranjat băcănia ca pe propria cămară.

Iar produsele cu parfumul copilăriei se vând foarte bine. Nu este o explicaţie ştiinţifică, ci una de suflet. Clienţii vin, se simt bine, degustă, deapănă amintiri şi. cumpără.