Azi a fost Crăciunul pentru ortodocşii de rit vechi. Ruşii lipoveni, sârbii, dar şi moldovenii de peste Prut celebrează naşterea Mântuitorului. În fiecare colţ al României, Crăciunul pe rit vechi arată diferit. Dar farmecul tradiţiilor e acelaşi peste tot. Ruşii şi-au decorat casele cu matrioşka, iar sârbii pregătesc prăjituri delicioase cu bănuţ. 

În Dobrogea, la Jurilovca, gospodinele dau zor în bucătărie să pregătească piftia, cârnații, sarmalele, friptura, salata de ardei copt cu ceapă şi Pîrșki - scovergile lipoveneşti.

Articolul continua dupa recomandari

În ziua de Crăciun, tinerii merg din casă în casă îmbrăcaţi să vestească naşterea Domului în limba rusă. Colindătorii primesc nuci, mere şi bani, apoi sunt poftiţi la masă.

Valentina Koker, lipoveanca: Ne-au colindat cu un colind lipovenesc şi i-am invitat să servească o Pîrșki lipovenească, pentru că e foarte bine ca în casă să miroasă a cocătură cu dulceaţă de trandafiri.

Pereţii caselor lipoveneşti sunt decorate cu aranjamente din brad, candele şi nu lipsesc câteva obiecte tradiţionale. Matrioşca nu lipseşte din casele ruşilor şi simbolizează credinţa, bunăstarea şi fertitilatea. 

Îmbrăcaţi în straie populare, ruşii lipoveni trec înainte pe la biserică. Copiii primesc împărtăşania şi binecuvântarea preotului.

Şi sârbii din Banat sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. Gospodinele pregătesc un alt fel de ciorbă de tăieţei. Pe masă aşează o şuncă care a stat două săptămâni în saramură apoi bîgată la cuptor. Dar şi o prăjitură cu noroc. Cine va găsi bănuţul se spune că îl va cheltui cu noroc.