Cele două victime minore depistate cu ocazia descinderilor efectuate în comuna argeșeană Berevoești în dosarul privind cazurile de sclavie ar putea fi date în plasament pe motiv că familia naturală nu se poate ocupa în mod corespunzător de îngrijirea lor, o propunere în acest sens urmând să fie înaintată instanței competente de reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Argeș.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de DGSPC Argeș, reprezentanții instituției au preluat pe 13 iulie doi copii, unul de 11 ani și 6 luni și celălalt de 13 ani și 9 luni, pentru care s-a stabilit măsura de plasament în regim de urgență la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență.

Articolul continua dupa recomandari

“Până în prezent, cei doi copii au fost supuși examinării medico-legale și unor consultații medicale de specialitate. (...) După finalizarea evaluării psiho-sociale detaliate a situației copiilor, dosarul acestora va fi înaintat Tribunalului Argeș, cu propunerea de înlocuire a măsurii de plasament în regim de urgență cu măsura de plasament, (...) având în vedere că, din informațiile deținute la acest moment, reiese că familia naturală nu este capabilă să se ocupe în mod corespunzător de creșterea, îngrijirea și educarea acestora pentru reabilitarea lor psiho-socială”, se precizează în comunicat.

Reprezentanții DGASPC au mai preluat, în urma descinderilor efectuate de organele judiciare, și 19 copii ai căror ocrotitori legali au fost reținuți, stabilindu-se pentru ei măsura de plasament în regim de urgență într-un centru de specialitate. Pe 15 iulie s-a dispus încetarea măsurii de protecție specială pentru cei 19 minori, care au fost integrați în familia extinsă, ca urmare a solicitărilor venite din partea rudelor și a realizării anchetelor sociale la domiciliile acestora.

Pe de altă parte, cele 12 victime majore depistate la Berevoești au fost duse într-un loc secret și beneficiază, la solicitarea DGASPC Argeș, de servicii de specialitate din partea unei organizații neguvernamentale.

“Ca urmare a acțiunii desfășurate în data de 13 iulie 2016 de către DIICOT și BCCO Pitești, la care au participat și specialiști din cadrul DGASPC Argeș, acțiune amplu mediatizată în ultima perioadă de timp, instituția noastră a reinformat (...) toate serviciile publice de asistență socială organizate la nivelul municipiilor și orașelor/persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, cu privire la obligația de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunității și de soluționare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii și, respectiv, de a crea structuri comunitare consultative la nivelul fiecărei localități”, se mai arată în comunicat.

În urma descinderilor în dosarul privind cazurile de sclavie de la Berevoești au fost arestate preventiv 37 de persoane implicate în exploatarea victimelor minore și majore.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracționale structurate pe baza relațiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore și majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, cu situații materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii în mod forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire și de lipsire de libertate.

În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări și autogări) sau chiar din propriile locuințe și ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități atât în gospodăriile suspecților, cât și în proximitatea localității. Aceștia trebuiau să măture în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localității și să transporte masa lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj).

Victimele erau amenințate și lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire și lipsire de libertate în condițiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

Procurorii mai susțin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopții ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare — erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.