Autorităţile reaprind visul bucureştenilor de a ajunge la mare sau în deltă, direct cu vaporul. Canalul Dunăre-Bucureşti intră în linie dreaptă. Până la sfârşitul anului, se va relua licitaţia pentru transformarea albiei Argeşului în canal navigabil.

Visul de a lega Dunărea de Bucureşti a fost demult lăsat uitării. Pe şantierul început în 1986, au mai rămas doar ruinele unui proiect ambiţios. 

Articolul continua dupa recomandari

Ddin loc în loc, pe malurile Argeşului încă se mai văd rămăşiţe ale lucrărilor începute în urmă cu 30 de ani la Canalul Dunăre Bucureşti.

Ce nu a putut fi furat sau distrus de trecerea timpului, zace năpădit de vegetaţie. Dar autorităţile promit că vor finaliza, în următorii ani,  cei 73 de kilometri de canal care leagă Lacul Morii de Râul Argeş. Iar de acolo, vapoarele îşi vor continua traseul până-n sud, la Dunăre. 

Proiectul includea patru ecluze şi trei porturi, două chiar lângă Bucureşti, în comuna 1 Decembrie şi la Glina.

Canalul este proiectat să aibă o lăţime de 80 de metri, o adâncime de 4 metri şi jumătate, iar diferenţa de nivel între Capitală şi Olteniţa ar fi fost de 53 de metri. Puţine construcţii au mai rămas astăzi în picioare. 

Acum, practic, lucrările trebuie reluate de la zero. O investiţie care s-ar ridica la peste un miliard de euro.

Răzvan Murgeanu, fost viceprimar al Capitalei: "Se construia fabulos de mult pentru că luam banii din stânga şi îi puneam în dreapta. Din 1986 şi până în 89 s-a lucrat răzbit."

Fostul viceprimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu, a fost printre cei care au lucrat la canalul Dunăre - Bucureşti. Un proiect prin care Nicolae Ceauşescu ar fi vrut să transforme capitala în port. Şi pe care România îl aşteaptă de aproape trei decenii.