Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când aportul de sânge la o zonă din creier este întrerupt sau redus, privând paranchimul cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele creierului încep să moară. Când celulele creierului mor în timpul unui accident vascular cerebral, capacitățile controlate de acea zonă din creierul, cum ar fi memoria, limbajul și controlul functiilor motorii pe jumatate de corp. Termenul "accident" subliniază aspectul brusc sau brutal al simptomelor, dar în majoritatea cazurilor cauzele acestei afecțiuni sunt legate de bolnav (legate de vârstă, comorbidități, dietă sau stil de viață etc). Un accident vascular cerebral este o urgență medicala. Tratamentul prompt este esențial, iar măsurile terapeutice timpurii pot minimiza afectarea creierului și potențialele complicații. Cere ajutorul specialistilor in neurologie de la Neuroaxis, prima clinica integrata de neurologie din Bucuresti, care functioneaza in regim de ambulatoriu de specialitate.

În Europa, unul din fiecare 200 de persoane are un accident vascular cerebral în fiecare an. Probabilitatea unui accident vascular cerebral ischemic crește odată cu vârsta, în timp ce probabilitatea de accident vascular cerebral hemoragic este independentă de vârstă. Accidentul vascular cerebral este principala cauză a dizabilității fizice la adulți și a doua cauză principală de deces în majoritatea țărilor occidentale.

Articolul continua dupa recomandari

Tipuri de accident vascular cerebral

    Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular cerebral ischemic) sau de ruperea unui vas de sânge (accident vascular cerebral hemoragic). Unii oameni pot prezenta doar o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier (atac ischemic tranzitoriu sau AIT), care nu provoacă sechele neurologice permanente.

a) Accidentul vascular cerebral ischemic

Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Tulburările ischemice apar atunci când arterele la creier devin înguste sau blocate, determinând un flux sanguin redus (ischemie). Cele mai frecvente accidente ischemice includ au ca factor determinant tromboza arteriala și embolia arteriala sau cardiaca.

b) Accidentul vascular cerebral hemoragic

Accident vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se “sparge”. Hemoragiile cerebrale pot rezulta ca urmare a mai multor boli care afectează vasele de sânge. Printre cele mai frecvente cauze, amintim:

  • hipertensiune arterială necontrolată;
  •  tratamentul cu anticoagulante;
  • Puncte sau zone mai slabe ale peretilor arterelor (anevrisme);
  • Malformațiile vascualre.

Tipurile de accident vascular cerebral hemoragic includ: hemoragie intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană.

c) Accidentul ischemic tranzitor (AIT)

Un atac ischemic tranzitor se caracterizează printr-un deficit neurologic focal cu durata sub 24 de ore şi rezoluţie completă (fără sechele clinice). AIT apare prin întreruperea provizorie a fluxului arterial cerebral. Semnele clinice dispar in maxim 24h si, teoretic, nu ar trebui sa existe imagini sugestive de AVC acut la examinarea CT (computer - tomograf) sau RMN (rezonanță magnetică nucleară). Având un atac ischemic tranzitor vă pune la risc mai mare de a avea un accident vascular cerebral definit, cauzând deficite neurologice permanente mai târziu ( > 10 - 15% dintre accidentele ischemice tranzitorii sunt urmate de un accident vascular cerebral major în urmatoarele 30 zile).

Factori de risc pentru AVC

  • hipertensiune arterială;
  • tulburari de ritm (fibrilație atrială, etc);
  • diabet zaharat;
  • boli hematologice (policitemia vera, leucemii acute etc);
  • dislipidemie;
  • alcoolism;
  • hiperuricemie;
  • obezitate;
  • sedentarism;
  • fumat;
  • vârsta;
  • sex;
  • factori ereditari.

Tabloul clinic dintr-un accident vascular cerebral

   Simptomele unui accident vascular cerebral sunt variate, în funcție de zona creierului afectată. Cele mai frecvent diagnosticate sunt:

  • Scaderea sau pierderea completa a fortei la nivelul unui membru sau jumatate de corp; poate sa includa si paralizia a jumatete de fata (hemipareză / hemiplegie);
  • Dificultate in vorbire, dificutlate in a intelege cuvintele sau problema de articulare a cuvintelor (afazie sau dizartrie);
  • dificultate la mers, pierdere echilibrului sau a coordonarii;
  • amețeli, dureri de cap bruște, intense și neobișnuite, aproape întotdeauna însoțite de alte simptome (greata, varsatura spontana in jet);
  • pierderea vederii în unul sau ambii ochi;

    În plus față de simptomatologia neurologica mentionata anterior, aproximativ 50% dintre persoanele care supraviețuiesc accidentului vascualr cerebral ajung sa sufere de depresie în primii ani.

Cum recunoaștem un accident vascular cerebral?

   Cea mai simplă modalitate de recunoaștere a accidentului vascular cerebral este prin metoda FAST:

  • F (face = față): cerem persoanei pe care o suspectăm ca are un AVC să zâmbească si urmarim daca are asimetrie facială;
  • A (arms = brațe): cerem persoanei pe care o suspectăm ca are un AVC să ridice brațele urmarim daca poate indelpini sau nu comanda;
  • S (speech = vorbire): cerem persoanei pe care o suspectăm ca are un AVC să spună o propoziție sau frază si urmarim dacă are dificultăți în articularea, expirmarea si intelegerea cuvintelor;
  • T (time = timp):  dacă toate semnele prezentate mai sus confirmă un AVC, sunati la 112; în cazul AVC, persoana în cauza trebuie să ajungă cat mai repede la spital, preferabil unitate de terapie a AVC acut.

Investigațiile paraclinice în accidentul vascular cerebral

Investigațiile paraclinice au un scop dublu: confirmă diagnosticul de accident vascular cerebral si tipul acestuia (ischemic sau hemoragic). In plus ajuta la completarea bilantului investigational privind cauza accidentului vascular cerebral. Explorările imagistice utilizate sunt computerul tomograf și imagistica prin rezonanța magnetică. Aceasta ne arata aria din creier afectata, vasul ce a fost infundat sau rupt, precum si relatia leziunii cu tesutul sanatos invecinat.

O alta investigatie ce trebuie efectuata este Ecografia-Doppler a vaselor cervicale si cerebrale (carotide si vase intracerebrale) - ce ne va arata daca exista sau nu leziuni la nivelul vaselor de sange, care ar putea determina AVC-ul ischemic. Aceasta investigatie foloseste unde sonore (ultra-sunete) si prin intermediul unui software se creează imagini detaliate ale arterelor. Defapt testul ne ajuta sa idetificam daca exista sau nu depuneri de colesterol in peretii vaselor ceea ce va perturba fluxul normal al sangelui catre creier. Ecocardiografia, o alta investigatie utila, presupune investigarea inimii in vederea depistarii unei anomalii la acest nivel, ce ar putea determina un AVC. Foloseste aceleasi principii tehnice ca si Ecografia doppler a vaselor, aratandu-ne in timp real cum se misca muschiul inimii, valvele cardiace, fluxul sangvin in acest organ. O ecocardiografie poate detrmina daca exista sau nu defete strcuturale, functionale, sau chiar cheaguri în inima, ce s-ar putea desprina si pleca catre cap, cauzand accidentul vascular cerebral.

Tratamentul accidentului vascular cerebral

Tratamentul de urgență pentru accident vascular cerebral depinde de faptul dacă aveți un accident vascular cerebral ischemic care blochează o arteră (cel mai comun tip) sau un accident vascular cerebral hemoragic care implică sângerare în creier.

   Tratamentul accidentului vascular cerebral de cauză ischemică

a) Faza acută

Tratamentul AVC ischemic acut trebuie să se efectueze în unități de urgențe neurovasculare, exclusiv in Spital. Ingrijirea acestor pacienți în unități specializate s-a dovedit a ameliora evoluția și prognosticul bolii. Pacienții care de la debut prezintă o stare gravă, cu deficite neurologice majore și alterarea stării de conștiență necesita monitorizare atenta din partea personalului medical, eoarece pot avea nevoie de suport pentru respiratie sau mentinera functiilor vitale in parametrii optimi. Un lucru important de mentionat este faptul ca nu este bine sa se scada tensiunea arteriala, daca aceasta nu este mai mare de 220mmHgm deoarece poate agrava leziunile ischemice. Tensiunea arteriala se va scadea evetual dupa confirmarea diagnoticului, fara insa a fi prea mica.

    Tratamentul de electie in AVC ischemic acut este tromboliza:

  • Presupune administrarea unei substante ce poate dizolva cheagul de sange ce obstrueaza vasul. Fereastra terapeutica sau intervalaul optim de administrare a adegului trombolitic este de 3 ore de la debutul simptomelor, cu posibilitatea extensiei acesteia in anumite cazuri la 4.5 ore
  • Pentru administrarea tratamentului trebuie să avem certitudinea etiologiei trombotice a accidentului vascular cerebral și să fim atenți la contraindicațiile acestei proceduri (antecedente hemoragice, operatii recente, etc);
  • Substanta folosita se numeste alteplaza si se injecteaza injectare intravenos
  • este posibilă și tromboliza intraarterială directă (prin cateterizarea arterei cerebrale medii și administrarea tromboliticului la nivelul trombului) - se face in centrele cu echipa de neuroradiologie

Tensiunea arterială este de cele mai multe ori crescută în AVC acut, această creștere având un caracter reactiv, determinata de creșterea rezistenței vasculare la nivel cerebral. Pentru pacienții care nu sunt candidați pentru tromboliză, tensiunea arterială trebuie tratată dacă are valoarea sistolică mai mare de 220 mmHg sau valoarea diastolică mai mare de 110 mmHg. În cazul prezenței comorbidităților cu risc major (insuficiență cardiacă, infarct miocardic) se impune scaderea tensiunii arteriale. Pentru pacienții care urmează să primească tromboliză, tensiunea arterială nu ar trebuie să depășească 180/100 mmHg, valori mai mari crescând riscul de transformare hemoragică, adica e sangerare dupa administrarea tratamentului trobolitic.

Accidentele vasculare cerebrale ischemice de dimensiuni mari se pot insoti de edem cerebral, acesta fiind unul mixt. Uneori se poate recomanda tratamentul edemului cerebral cu solutii cu osmolaritate crescuta, pentru a scăde presiunea intracraniena și ameliorarea eventual o ameliorare a deficitelor neurologice.

În lipsa altor contraindicații, tuturor pacienților cu AVC acut li se va continua tratament cu antiagregant plachetar, cel mai frecvent se va administreaza Aspirină, care reduce mortalitatea și riscul de recurență a evenimentelor ischemice.

b) Tratamentul în faza de recuperare

Acest tratament urmărește în primul rând tratamentul factorilor de risc. Astfel, un obiectiv important îl reprezintă normalizarea tensiunii arteriale la pacienții hipertensivi (se folosesc sartani și inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei), care scade riscul de recurență cu până de 30%. Statinele (Atorvastatină, Rosuvastatină), nu numai prin efectul direct asupra colesterolului, ci și prin efectele vasoprotectoare sunt eficiente în prevenția secundară fiind recomdandate tuturor pacienților care au suferit accident vascular cerebral. Antiagregantele plachetare (Aspirină, Clopidogrel) scad riscul recurenței AVC ischemic cu aproximativ 20%. Tratamentul anticoagulant oral (Acenocumarol sau Warfarină) este recomandat numai în anumite situații (fibrilație atrială cronică sau paroxistică, infarct miocardic recent sau anevrism ventricular, valvulopatii, endocardită, protezare valvulară).

Endarterectomia carotidiană este recomandată pacienților cu stenoze carotidiene de peste 70% care au suferit un eveniment ischemic (accident vascular cerebral ischemic sau accident ischemic tranzitor). O alternativă la endarterectomie este angioplastia cu stentare carotidiană

.