Deşi este un diagnostic crunt, cancerul poate fi deseori învins, mai ales atunci când este depistat din timp. În cazul copiilor, însă, statisticile arată că de cele mai multe ori boala este descoperită târziu, în faze avansate. În încercarea de a preveni acest lucru, în România a fost înfiinţată o bază de date care să centralizeze informaţii despre numărul cazurilor şi incidenţa lor.

În fiecare an, aproape 400 de copii şi de adolescenţi sunt diagnosticaţi cu cancer, în centrele oncologice din ţară. Leucemia este cel mai frecvent tip al maladiei întâlnit la tinerii din România. Urmează limfoamele şi tumorile sistemului nervos. O treime din cazurile înregistrate au fost în grupa de vârstă 0-4 ani.

Articolul continua dupa recomandari

Monica Desireee Dragomir, preşedinte SROHP: Incidenţa cea mai mare este în regiunea de Nord-Vest. Credem că nu pentru că acolo incidenţa este cea mai mare, ci pentru că acolo datele sunt mai corecte. Iar o subestimare posibilă ar putea să fie din cauza numărului de cazuri care e diagnosticat în ţară dar se tratează în alte ţări, în străinătate

Din păcate, de cele mai multe ori, cancerul la copii se diagnostichează târziu, în stadiile avansate ale bolii. Pentru mulţi, e prea târziu pentru a se mai face ceva.

Rodica Cosnarovici, şef de secţie Oncopediatrică: Registrul de cancer va demonstra unde sunt deficienţele, unde trebuie acţionat, cât ţine de familie, cât ţine de reţeaua de medicină primară, cât ţine de deficienţele reţelei de pediatrie

Registrul Naţional al Cancerelor la Copii este funcţional după o muncă de şase luni şi o investiţie de 17.000 de euro. Proiectul a fost iniţiat de asociaţii, sponsori şi instituţii medicale de stat. Baza de date este afiliată reţelei europene a registrelor de cancer, ceea ce înseamnă că România va participa cu date actuale la statisticile internaționale privind cancerul la copii.

De asemenea, pacienţii de la noi vor putea lua parte la studii clinice internaţionale. Prima condiție de succes pentru registru este acoperirea teritorială corespunzătoare, ceea ce înseamnă ca toate centrele de oncologie-pediatrică să raporteze cazurile noi din fiecare an.

România rămâne însă cu alte două registre vitale nefuncţionale: cel al transplantului şi dosarul electronic de sănătate.