Nu avem suficient tratament şi putem muri cu zile în România. Este mesajul tulburător al pacienţilor cu boli autoimune care depind de tratamentul cu imunoglobulină. Şi pentru medici e o provocare, pentru că fiecare doză trebuie împărţită cu mare grijă. În replică, ministrul Sănătăţii spune că în acest moment nu există nicio criză.

Pe termen lung, însă, Sorina Pintea admite că e vital să avem un centru de colectare şi de prelucrare a plasmei şi a derivatelor din sânge. Astfel, România nu va mai depinde de importul de imunoglobulină.

Articolul continua dupa recomandari

Alexandra a descoperit în urmă cu doi ani că suferă de o boală autoimună. După ce a căutat răspunsul la peste 30 de medici, diagnosticul a venit din SUA. De atunci a început lupta ei pentru supravieţuire. Tratamentul vital şi singurul posibil este cel cu imunoglobulină.

Alexandra Filip, pacient: Mă ajută să nu mor! Am trecut prin momente dramatice, au fost şi luni în care am fost subdozaţi.

Reporter: În momentul de faţă aveţi tot ce este necesar sau sunteţi subdozaţi?

Alexandra Filip, pacient: Din păcate, nu am ajuns niciodată la nivelul de IGG de o mie sau peste o mie de unităţi.

Concret, sistemul imunitar al Alexandrei este extrem de fragil, iar o simplă răceală ar putea să îi fie fatală. Iar tratamentul primit nu este în cantităţile recomandate.

Alexandra Filip, pacient: De fiecare dază când tuşeşte cineva lângă mine, prima reacţie e să îmi ţin repiraţia.

În urmă cu doi ani, în mijlocul crizei de imunoglobulină care a revoltat întreaga Românie, o femeie din Alba Iulia a murit.

Atunci, ministrul Sănătăţii a decis să declanşeze Mecanismul European de protecţie civilă, apoi printr-o ordonanţă de urgenţă a scutit importatorii de taxe. Însă lipsa acestei substanţe e acută la nivel global, iar România oferă cel mai mic preţ.

Florin Hozoc, importator imunoglobulină România: Când ne uităm la diferenţe, cât primeşte un pacient din România şi cât primeşte un pacient în Ungaria, constatăm că în Ungaria rpimesc de 3 ori mai multă imunoglobulină şi constatăm că în Uniunea Europeană primesc de 10 ori mai multă imunoglobulină.

Acum autorităţile spun că sunt necesare soluţii pe termen lung. România e una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu are un centru de colectare şi prelucrare a plasmei.

Sorina Pintea, Ministrul Sănătăţii: Şi-a epuizat circuitul de avizare hotărârea de guvern prin care se aprobă studiul de fundamentare prin care România poate construi o bancă de sânge, plasmă şi produse derivate derivate din plasmă prin demararea unui parteneriat public-privat.

Acest proiect ar urma să dureze 3 ani. Până atunci pacienţii români depind de străini.

Mihaela Bătăneanţ, medic pediatru: Cu siguranţă, este o criză de imunoglobulină! Cel punţin jumătate, dacă nu trei sferturi din pacienţii cu boli autoimune sunt subdozaţi!

Pentru a acoperi consumul intern, România trebuie să colecteze anual cel puţin 200 de mii de litri de plasmă. Peste 8000 de pacienţi sunt afectaţi în fiecare zi de lipsa imunoglobulinei şi a produselor derivate din sânge şi plasmă.