Apreciată de unii şi contesată de alţii. Aşa putem descrie faimoasa dietă bazată pe grupe sanguine. Au trecut ani buni de la apariţia ipotezei conform căreia dacă mâncăm în funcţie de grupa de sânge putem pierde kilogramele în plus şi ne putem îmbunătăţi starea de sănătate. Şi, de-a lungul anilor, au apărut multe alte diete, asta ştim cu toţii.

Tot felul de asocieri alimentare ne sunt recomandate, dar un lucru e clar: nu există o dietă care să funcţioneze pentru toată lumea. Ce alimente nu ar trebui să ne lipsească din farfurie, dar şi ce înseamnă alimentaţia sănătoasă, aflaţi din materialul prezentat în Observatorul orei 12. 

Articolul continua dupa recomandari

Grupele sanguine pot fi folosite drept amprentă celulară şi dezvăluie foarte multe lucruri despre noi. Inclusiv în materie de alimentaţie. De pildă, cei care au grupa sanguină 0 ar trebui să consume proteine.

Pentru cei din grupa A, în schimb, legumele sunt indicate. Iar celor din grupa AB4 li se recomandă o alimentaţie diversificată.

Oana Dumitrache, medic diabetolog: Alimentaţia se potirveşte fiecărui om în parte, individual. Şi de aceea, nutriţia trebuie făcută fiecărui om în parte, trebuie făcut un plan nutriţional, să vedem ce probleme de sănătate are, nu se fac după ureche.

Serban Damian, nutritionist: În afară de observatia directă, faptul că ceva ar putea să îţi facă rău, există testele de laborator, de intoleranţă alimentară şi atunci vedem dacă este interacţiune între un aliment şi organismul nostru.

Sunt mâncăruri care pot provoca inflamaţii, pot agrava anumite boli sau pot genera o continuă stare de oboseală ori tulburări de digestie.

De aceea este foarte important ca înainte de toate să aflăm care sunt alimentele benefice organismului nostru şi cele pe care ar trebui să le excludem. În acest sens, o vizită la specialişti este mai mult decât necesară.

Oana Dumitrache, medic diabetolog: Există nişte proteine aproape în toate alimentele, numite lectine care au o anumită preponderenţă pentru anumite grupe de sânge. S-au făcut studii şi aici, studii pe populaţii mici acest subiect a rămas între realitate şi mit.

Serban Damian, nutritionist: O farfruie echilibrată ar trebui să fie reprezentată în bună parte de carbo, avem nevoie şi de cereale, orez, apoi jumătate o umplem cu verdeţuri, fibre, minerale, vitamine, apoi proteine, putem avea carne, peşte, brânză. Ne echilibrăm alimentaţia, avem şi proteină, dar nu prea multă, verdeturile, dar şi sursele noastre de carbo, orez, am pute înlocui cu cartof, paste.

Există o mulţime de variante gustoase şi rapide pentru mese sănătoase, care asigură necesarul zilnic de nutrienţi. Să nu uităm însă de hidratare, care este la fel de importantă ca planul alimentar organizat.