Autismul virtual, un termen apărut la noi relativ recent, mai exact prin 2012 care se referă la timpul petrecut în faţa ecranelor de orice fel. Autismul virtual se manifestă şi în rândul adulţilor dar copiii sunt cei afectaţi şi asta în primii ani de viaţă. Mai ales că în majoritatea cazurilor aceştia sunt diagnosticaţi cu autism clasic din cauza simptomelor asemănătoare.

Dacă în 1975, 1 din 5000 de copii era diagnosticat cu autism, iar în 2005 1 din 500, în anul 2014 vorbim deja despre 1 din 68 de copii.

Articolul continua dupa recomandari

În ceea ce priveşte autismul virtual, un studiu făcut la noi în ţară arată că până în 2017, rata copiilor diagnosticaţi s-a triplat faţă de 2012. Iar asta, spun specialiştii, din cauza evolutiei tehnologiei şi accesibilităţii mai mari la tot felul de ecrane - în special tableta.

Dacă vorbim de împărţirea pe sexe, studiile arată că între copiii afectati, 80% sunt băieti, iar 20% fete. Iar asta din cauza sistemului neurologic care este mult mai sensibil la băieţi.

Magdalena Budişteanu, medic neurologie pediatrică: Ca să vorbim de autism virtual, trebuie să avem un istoric al expunerii copilului la ecrane. Fie că este vorba de telefon mobil, televizor sau calculator.

Marius Zamfir, psiholog clinician: Autismul virtual este de fapt un fals autism. Faci nişte zgomote puternice lângă copil şi copilul nu are nicio reacţie, îl strigi pe nume şi efectiv parcă nu te aude. Dar dacă îi porneşti o jucărie care îi place, imediat se întoarce, sau dacă aude o reclamă. Creierul copilului aflat în formare învaţă să primească informaţii la 25 de cadre pe secundă, să primească plăcere, şi ceea ce este cel mai grav este că fără să depună niciun efort. Singurul efort pe care îl face copilul este să scrolleze cu degetul pe un ecran.

Iar perioada critică sunt primii doi ani de viaţă. În această perioadă, 4-6 ore în faţa unui ecran înseamnă echivalentul a 80% din timpul în care copilul este în stare de veghe. Practic, cel mic va interacţiona predominant cu. ecranele.

Marius Zamfir, psiholog clinician: Sunt afectate mecanismele motivaţiei, atenţiei, lucruri care stau la baza proceselor de învăţare şi aceşti copii devin cumva disfuncţionali.

Marius Zamfir, psiholog clinician: Am lucrat cu niste medici din franța și îmi spuneau ca au făcut un studiu legat de stereotipiile copiilor cu autism - acele comportamente repetitive și îmi spuneau ca au descoperit că copiii mici care fac acele comportamente descarca serotonina și dopamină pe acele comportamenente de doua ori mai mult decât în timpul unui contact intim intre adulti și ca sa va dați seama de ce copilul cauta - pentru ca este o descarcare anormala de plăcere foarte mare.

Marius Zamfir, psiholog clinician: Dependenţa se situează la consum de peste 4 ore pe zi, şi la copil, şi la adult, şi atunci ar trebui să nu avem mai mult de patru ore pe zi, de timp de relaxare în faţa unui ecran.

Magdalena Budişteanu, medic neurologie pediatrică: Recomandările sunt ca până la vârsta de 1 an jum copilul să nu stea deloc la ecrane, între un an jumătate - 2 ani, maxim 30 de minute pe zi cu un adult alături care să îi explice despre ce este vorba, iar după maxim o oră pe zi.

Partea bună este că autismul virtual se recuperează de până la 5 ori mai repede faţă de autismul clasic. Iar rata de vindecare este de 90%.

Marius Zamfir, psiholog clinician: Le recomandam părinților sa stimuleze copilul și de cele mai multe ori nu e nevoie de terapie de specialitate. Intre un an și șase luni și un an și opt luni a fost nevoie între o luna și trei luni de terapie. Doua ore pe zi, cinci zile pe săptămâna în medie. Fata de autismul clasic unde se lucrează undeva la opt ore pe zi. Între un an și opt luni şi un an și zece luni a fost nevoie undeva intre 4 și șase luni de terapie.

Costul unei şedinţe variază între 80 şi 120 de lei. Recomandarea este de 5 şedinţe pe săptămână.