Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a răspuns marţi acuzaţiilor ministrului Educaţiei cu privire la faptul că instituţia ar avea peste 900 de locuri bugetate care nu sunt realocate, spunând că Universitatea nu are dreptul legal să redistribuie locurile rămase libere prin retragerea sau exmatricularea studenţilor în timpul anului universitar. Mircea Dumitru a adăugat că UB a fost "certată în public” pentru că a respectat legea.

"Această manipulare a studenţilor şi a opiniei publice este absolut iresponsabilă. Universitatea din Bucureşti a fost acum criticată public pentru faptul că respectă cadrul legal în domeniul Educaţiei, adică şi Legea educaţiei şi metodologia admiterii şi a înmatriculării studenţilor. (...) Am fost certaţi ieri (luni, n.r.) în public, admonestaţi şi criticaţi pentru faptul că am respectat legea. Legea este cea care ne cere ca la 1 octombrie să înmatriculăm studenţii. Deci dacă un student decide să plece de la un program sau este exmatriculat, se pierde complet locul acelui student şi nu poate fi redistribuit la alte programe, în cadrul aceleiaşi universităţi”, a declarat marţi rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru.

Articolul continua dupa recomandari

El a explicat că în timpul anului unviersitar nu pot fi redistribuite locurile care rămân libere, pentru că nu este legal. De asemenea, a spus rectorul UB, înmatricularea studenţilor se face pe programe de studiu, iar banii care sunt alocaţi de la buget sunt bani alocaţi pentru un student, nu pentru toţi studenţii care intră în anul respectiv la studii la universitate.

"Deci, ideea aceasta că noi am returnat 900 de locuri pentru că nu am fost capabili să le redistribuim în timpul anului universitar este o invitaţie din partea domnului ministru la a încălca legea”, a mai spus Mircea Dumitru.

Răspunsul rectorului UB vine după ce ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a spus luni că Universitatea din Bucureşti are peste 900 de locuri bugetate neutilizate, deşi are suficienţi studenţi pe locurile de la taxă care ar putea beneficia de ele. Ministrul a afirmat că acest lucru este urmarea unui management defectuos, care nu este preocupat să ocupe imediat locul bugetat eliberat în urma exmatriculării sau abandonului şcolar. De asemenea, a susţinut Popa, atât Universitatea din Bucureşti, cât şi celelalte din Consorţiul Universitaria aflate în aceeaşi situaţie nu încasează bani de la buget pentru aceste locuri, ci doar le ţin blocate, primind de la studenţii intraţi pe locurile la taxă mai puţini bani decât ar primi de la minister. De cealaltă parte, studenţii se declară surprinşi de datele oferite de ministru în cadrul întâlnirii şi spun că vor lua cu siguranţă o poziţie pe acest subiect.

 "În conformitate cu datele oficiale prezentate sub semnătură de Universitatea din Bucureşti, am observat o discrepanţă majoră între numărul de studenţi înmatriculaţi şi numărul de locuri bugetate alocate în ultimii trei ani. Peste 900 de locuri bugetate nu sunt utilizate de către UB, deşi are suficient de mulţi studenţi cu taxă care le-ar putea utiliza. Aceste locuri au fost disponibilizate în urma abandonului şcolar, exmatriculării, ele sunt însumate din toţi cei trei ani, cele mai multe din anul trei. Totuşi, trebuie să remarcăm că lipsa unor proceduri interne în favoarea studentului face să avem situaţia în care peste 900 de studenţi cu taxă să nu ocupe locurile bugetate alocate”, a declarat ministrul Educaţiei.

Valentin Popa a precizat că va discuta cu Direcţia juridic din minister pentru a găsi cadrul legal de a redistribui locurile bugetate neutilizate.

Ministrul Educaţiei Valentin Popa s-a întâlnit luni cu reprezentanţi ai studenţilor din cadrul Universităţii din Bucureşti (UB), Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), Universităţii de Vest din Timişoara (UVT) şi Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), precum şi cu reprezentanţi ai asociaţiilor studenţeşti.

Ministerul Educaţiei a publicat recent repartiţia preliminară a locurilor bugetate din anul I pentru studii universitare de licenţă, pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, în anul universitar 2018 – 2019. Toate universităţile din Consorţiul Universitaria, care a criticat de mai multe ori derapajele guvernelor PSD, primesc din septembrie mai puţini bani de la stat pentru licenţă.

Universitatea din Bucureşti va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I, cu 60 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti va avea 40 de locuri, cu 43 de locuri mai puţine decât anul trecut, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va avea 4.790 de locuri, cu 29 de locuri mai puţine decât anul trecut, în timp ce Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi va avea 3.400 de locuri bugetate, cu 25 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) va avea 2.750 de locuri, cu 20 de locuri mai puţine decât anul trecut, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA) - 735 de locuri, cu 15 locuri mai puţine decât anul trecut.

De asemenea, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov va avea în total 159 de locuri, cu 12 de locuri mai puţine decât anul trecut, iar Universitatea de Vest din Timişoara va avea 2.105 de locuri, cu 10 locuri mai puţine decât anul trecut.

Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat că va da în judecată Ministerul Educaţiei pentru că a redus numărul locurilor bugetate şi a vorbit despre "triumful mediocrităţii şi al găştilor politice", afirmând că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018-2019 la toate cele trei studii de licenţă şi că aceasta va afecta foarte mult Universitatea Bucureşti.

La doctorat, spunea Mircea Dumitru, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă - 5,4 milioane de lei. El afirmă, ironic, că le va recomanda studenţilor să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare sau la ingineria motostivuitoarelor, "fără ifose de ştiinţe umaniste”, adăugând că, oricum, pentru a conduce România au nevoie doar de o diplomă de inginer "luată de la universităţi de anticameră politică”.

În replică, Ministerul Educaţiei a acuzat Universitatea Bucureşti că dezvoltă programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi, spunând că este "surprinzător" că ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul "grad de încredere ridicat”.

Sursă: News.ro