Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, iar consilierul prezidenţial Ligia Deca a explicat că modificările aduse articolului 66 riscă să afecteze calitatea şi coerenţa procesului educaţional, considerând că o “modificare bruscă nefundamentată riscă să producă efecte dezastruoase pentru întreaga comunitate şcolară”. De asemenea, aceste schimbări ar putea duce la apariţia unor disponibilizări în învăţământ.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că legea nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul în care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 şi nici nu cuprinde dispoziţii care să clarifice modul în care aceste modificări vor fi implementate.

Articolul continua dupa recomandari

“Legea, de asemenea, nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul în care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educaţiei Naţionale. În absenţa acestora, planurile cadru se vor modifica în anul şcolar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi. Reamintim faptul că dezvoltarea şi aplicarea noilor planuri cadru este un demers care durează de peste cinci ani. El a fost demarat în anul 2013 şi este încă în derulare. Iată că nici nu a apucat să se finalizeze implementarea lui şi o luăm de la capăt cu schimbările. Legea nu cuprinde nici dispoziţii tranzitorii care să clarifice modul în care aceste modificări vor fi implementate”, a afirmat Ligia Deca.

Consilierul prezidenţial a precizat că se poate ajunge în situaţia ca elevii de gimnaziu să fie şcolarizaţi după trei planuri cadru.

“Se poate ajunge în situaţia absurdă în care, de exemplu, elevii de gimnaziu vor fi şcolarizaţi după trei planuri cadru: cel iniţial, cel vechi, cel curent aflate în implementare până la nivelul clasei a şasea şi cel viitor care ar trebui dezvoltat până la începutul anului şcolar 2019-2020 conform legi trimise la promulgare. În lipsa acestor prevederi tranzitorii şi finale, cel mai probabil, vom avea o nouă modificare a manualelor care ar trebui adaptate viitoarelor planuri cadru. Dat fiind timpul scurt până la care acestea ar trebui refăcute există riscul evident ca ele să nu fie finalizate la timp. În acelaşi timp, modificările aduse legii presupun pregătirea cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru, aceasta deşi nu s-a finalizat încă formarea lor privind planurile cadru actuale. Lipsa unei evaluări a impactului asupra resursei umane arată fără echivoc lipsa viziunii în educaţie pe care cei care propun legea se pare că o au”, a explicat consilierul prezidenţial.

Ligia Deca a mai spus că modificările articolului 66 din Legea Educaţiei riscă să afecteze calitatea şi coerenţa procesului educaţional.

“În concluzie, modificările aduse articolul 66 din legea numărul 1 pe 2011 riscă în forma lor actuală să afecteze calitatea şi coerenţa procesului educaţional. În mod firesc, ar fi fost de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor şcolare şi o dimensionarea a timpului petrecut la şcoală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psihoemoţionale ale acestora precum şi cu profilul absolventului. O modificare bruscă, nefundamentată, riscă să producă efecte dezastruoase pentru întreaga comunitate şcolară”, a mai declarat Ligia Deca.

Aceasta a menţionat că alte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt pozitive, amintind de măsuri privind combaterea bullying-ului, dar şi de creşterea accesului la educaţie pentru o serie de copii, care nu aveau acest drept până acum.

“Menţionăm că celelalte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt de natură să creeze un impact pozitiv. Astfel, ea include măsuri privind combaterea bullying-ului precum şi o serie de prevederi menite să crească accesul la educaţie al unor copii care nu aveau acest acces până acum, de exemplu, cei fără cod numeric personal. Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea Educaţiei Naţionale face necesară reexaminarea textului de lege”, a mai spus consilierul prezidenţial, care precizat că orice iniţiativă legislativă cu efecte atât de ample asupra sistemului educaţional ar trebui să ia în considerare şi proiectul România Educată, lansat în dezbatere publică de preşedintele Klaus Iohannis la începutul lunii decembrie a anului trecut.

Ligia Deca a precizat că efectele ample şi în cascadă ale iniţativei legislative trebuie explicate publicului deoarece altfel s-ar interpreta greşit că reducerea numărului de ore ar fi un lucru bun.

“Am considerat că efectele negative ample şi în cascadă ale acestei iniţiative legislative trebuie explicate publicului pentru că altfel se poate interpreta greşit că reducerea numărului de ore pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal ar fi un lucru bun. Aşa cum am spus este de dorit să dimensionăm timpul petrecut la şcoală în funcţie de profilul absolventului sau de capacitatea copiilor, însă în niciun caz nu este de dorit să bulversăm întregul sistem făcând această schimbare fără niciun studiu de impact”, a precizat Ligia Deca.

Consilierul prezidenţial a mai spus că federaţiile sindicale au transmis că faptul că reducerea numărului de norme va duce şi la disponibilizarea unor posturi din învăţământ.

“Am primit semnale de la federaţiile sindicale care au afirmat că fiecare oră în minus la oricare dintre cele trei niveluri de educaţie înseamnă o reducere masivă a numărului de norme, deci şi a numărului de dascăli, care lucrează în învăţământ. Chiar dacă scăderea numărului de elevi poate genera o astfel de nevoie, este clar că nu avem o analiză de impact prin care legea să ne spună exact ce înseamnă asta, câte ore se reduc, câţi profesori ar trebui fie să fie reprofilaţi, fie să iasă din sistem. Iar o asemenea măsură fără o consultare reală şi fără acea analiză despre care vorbeam cred că nu este nici un caz oportună. (…) Nu au făcut calcule numerice, însă ne-au transmis că probabil vor exista mii de posturi disponibilizate”, a mai spus Ligia Deca.