PNL a depus la Curtea Constituţională sesizarea privind hotărârea Parlamentului de înfiinţare a Comisiei speciale pentru legile securităţii naţionale.

Între considerentele sesizate Curţii Constituţionale de către liberali se numără lipsa de claritate şi precizie a obiectivului definit al comisiei speciale, fapt care generează impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare, restrângerea competenţelor prevăzute comisiilor parlamentare permanente de a dezbate proiecte din domeniul de analiză alocat acestora, generarea unei neclarităţi asupra ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului, încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la iniţierea propunerilor legislative, îngrădirea accesului mass-media la lucrările comisiei speciale.

Articolul continua dupa recomandari

”Aşa cum am arătat şi în alte sesizări de neconstituţionalitate referitoare la constituirea unor comisii parlamentare speciale, prin modul în care sunt formulate dispoziţiile de la art. 1 alin. (1) lit. b) şi lit. d) nu rezultă cu claritate şi precizie care este rolul acestei Comisii speciale prin raportare la rolul comisiilor permanente ale celor două Camere cu atribuţii în domeniul actelor normative cu incidenţă asupra domeniului securităţii naţionale, prin raportare la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în special cele de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, se arată în sesizare.

Liberalii consideră că nu este clar dacă această Comisie specială „avizează acte normative complexe”, aflate în prezent în procedură parlamentară, „elaborează propuneri legislative” sau doar analizează cadrul normativ actual în domeniul securităţii naţionale.

”Considerăm că nu se poate deduce care este scopul vizat de art. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018. Lipsa de claritate şi precizie a acestui scop prin raportare la celelalte obiective ale Comisiei speciale generează impredictibilitate cu privire la procedura ulterioară de legiferare pe care trebuie să o urmeze cele două Camere. Fie este vorba de o comisie specială ce elaborează propuneri legislative noi, caz în care procedura legislativă nu ar mai trebui să parcurgă etapa obligatorie a avizării de către comisiile permanente ale celor două Camere, fie este vorba de o comisie sui-generis, care se adaugă în procedura avizării legilor de către comisiile permanente. Această neclaritate este de natură să conducă la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât lasă loc arbitrariului şi incertitudinii în procesul de legiferare. Totodată, dispoziţiile din art. 1 alin. (1) lit. d) sunt imprecise, creând impredictibilitate în aplicare. Astfel, în situaţia în care un act normativ care va intra în procedură legislativă chiar la finalul duratei de funcţionare a Comisiei speciale şi este transmis respectivei Comisii nu este clar dacă această situaţie va conduce fie la prelungirea duratei de funcţionare a comisiei, fie la lipsa dezbaterii respectivului act în cadrul Comisiei şi, deci, la încălcarea propriei hotărâri de înfiinţare. Prin lipsa de claritate şi precizie a obiectivului reglementat la art. 1 alin. (1) lit. d) prin raportare la celelalte obiective ale acestei Comisii speciale se încalcă şi dispoziţiile art. 64 alin. (4) din Constituţie, raportat la art. 4 alin. (2) şi art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrucât nu rezultă scopul efectiv pentru care această comisie a fost înfiinţată şi creează confuzie între rolul comisiilor permanente ale celor două Camere şi rolul Comisiei speciale comune a celor două Camere”, explică liberalii.

În opinia lor, Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018 încalcă şi art. 61 din Constituţie. ”Conform obiectivelor prevăzute la art. 1 lit. a), lit b), lit c) şi lit. d) din Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018 se instituie o competenţă generală de examinare, modificare a tuturor actelor normative cu incidenţă asupraîntregului domeniu al securităţii naţionale, deşi art. art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune prevede că la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normativecomplexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative, evident, într-un anume domeniu de reglementare, sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii”, se arată în sesizare.

Conform sursei citate, instituirea în beneficiul Comisiei speciale a acestei competenţe generale de a examina, modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale încalcă principiul bicameralismului, eliminând din competenţa comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aşa cum este aceasta stabilită pe cale regulamentară, dezbaterea iniţiativelor şi proiectelor legislative existente sau viitoare cu incidenţă într-un întreg domeniu de reglementare ce ţinea de competenţa lor exclusivă. Formularea contradictorie de la art. 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 19/2018 conduce la restrângerea competenţei comisiilor permanente ale celor două Camere prin transferarea unui domeniu esenţial din competenţa acestora către o Comisie specială.

”Astfel, cum am arătat şi în alte sesizări de neconstituţionalitate cu obiect similar, prin restrângerea competenţei comisiilor permanente de a dezbate proiecte şi iniţiative legislative într-un anume domeniu de reglementare şi în condiţiile în care toate proiectele de acte normative dintr-un anumit domeniu de reglementare vor fi examinate, modificate şi completate de o singură comisie specială comună a celor două Camere este afectat principiul conform căruia dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Or, evaluarea în plenul celor două Camere este posibilă atunci când organele de lucru interne ale fiecărei Camere, competente să avizeze şi să întocmească rapoarte, se pot exprima cu privire la conţinutul respectivelor proiecte de lege sau propuneri legislative, aspect fundamental pentru respectarea principiului bicameralismului. Dezbaterea actelor normative în domeniul securităţii naţionale de către 70 de deputaţi şi senatori, membri ai comisiilor permanente sesizate pentru raport prin procedură parlamentară obişnuită, ar asigura pluralitatea opiniilor necesare elaborării, în condiţii de transparenţă a noilor reglementări într-un domeniu fundamental pentru buna funcţionare a statului”, precizează PNL.

Liberalii susţin că rolul şi finalitatea consacrate pentru organizarea şi funcţionarea comisiilor parlamentare, din perspectiva principiului bicameralismului, sunt afectate, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Constituţie.

Ei mai spun că articolul 1, litera e) din Hotărârea Parlamentului încalcă art. 74 alin.(1) şi (4) din Constituţie.

Conform obiectivelor prevăzute la art. 1 lit. e), Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul securităţii naţionale, organizează dezbaterile asupra acestora şi întocmeşte rapoartele pe care le va înainta celor două Camere ale Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare. Această prevedere din Hotărârea adoptată de Plenul Comun al celor două camere încalcă în mod vădit litera Constituţiei care la art. 74 enumeră limitativ cui aparţine iniţiativa legislativă la alin. (1): Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. De asemenea, la alin. (4) al aceluiaşi articol, Constituţia prevede că Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi, se arată în sesizare.

”Prin Hotărârea Parlamentului nr. 19 din 18 aprilie 2018, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale îşi arogă, în mod explicit, rolul de iniţiator al propunerilor legislative încălcând prevederile exprese şi limitative ale Constituţiei. Arătăm că dreptul de a formula propuneri legislative este atributul exclusiv al parlamentarului fiind un drept câştigat în baza obţinerii mandatului în circumscripţia electorală în care candidat. Acest drept fiind unul personal, pe perioada exercitării mandatului, nu poate fi delegat niciunei structuri parlamentare sau instituţii. Astfel în acest context însuşi scopul Comisiei este neconstituţional prin faptul şi-a propus să poată înainta propuneri legislative”, subliniază PNL.

În opinia semnatarilor, articolul 3 din Hotărârea Parlamentului încalcă şi art. 68 şi art. 31 din Constituţie.

Conform art. 3 din Hotărârea Parlamentului, şedinţele Comisiei sunt, de regulă, publice. Condiţiile în care reprezentanţii mass-mediei au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia. ”Această prevedere din Hotărâre contravine art. 68 din Constituţie care prevede imperativ că şedinţele celor două Camere sunt publice. Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. Comisia specială, prin Hotărârea dedusă controlului de constituţionalitate, a primit atribuţii care adaogă la Constituţie, care prevede clar care sunt condiţiile în care o şedinţă poate fi secretă. Lucrările comisiilor parlamentare sunt, de regulă, publice şi doar plenul Camerei Deputaţilor sau al Senatului poate stabili condiţiile în care o şedinţă poate fi secretizată. Mai mult, Hotărârea Parlamentului nr. 19 din 18 aprilie 2018 face o distincţie între şedinţe secrete şi şedinţe la care Reprezentanţii mass-mediei au acces la lucrările Comisiei care încalcă în fond art. 31 din Constituţie care la alin (1) prevede imperativ că dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, se arată în document.

PNL atrage atenţia că din formularea adoptată de către Parlament a art.3 din Hotărâre reiese în mod vădit şi explicit intenţia Legiuitorului de a îngrădi exclusiv accesul mass-media la lucrările şedinţei şi de a încălca dreptul cetăţenilor de a avea acces la informaţii de interes public şi nu conferirea unui caracter secret al şedinţelor comisiei, neprevăzând nicio situaţie în care la şedinţele comisiei accesul publicului să fie restricţionat.