Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iniţiată de opoziţie, are un puternic impact asupra scenei politice din România. Votată înaintea alegerilor prezidenţiale, are mari şanse nu doar să înlăture executivul, ci să pună capăt celor trei ani de guvernare PSD. 

Moţiunea de cenzură se numeşte "Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis urgent!" şi a fost iniţiată de PNL, care acuză executivul de incompetenţă şi proastă gestionare a ţării. Este a patra cu care se confruntă Viorica Dăncilă de când a devenit Prim ministru, pe 29 ianuarie 2018.

Articolul continua dupa recomandari

Cum s-a ajuns la moţiune

Alegerile europarlamentare din 26 mai au adus un scor dezastruos pentru PSD, care s-a văzut nevoit să îşi recunoască înfrângerea. Încurajaţi de rezultat, liderii opoziţiei au susţinut atunci că PSD trebuie să plece de la guvernare, pentru că nu mai are susţinere populară şi şi-a pierdut legitimitatea.

PNL şi-a asumat responsabilitatea de a iniţia o moţiune de cenzură pentru a dărâma coaliţia de stânga PSD-ALDE, venită la putere la finalul lui 2016.

A urmat o vară fierbinte, care a culminat cu cazul de la Caracal, care arătat gravele disfuncţionalităţi din Poliţie şi Serviciul 112. Demiterile în serie anunţate de Premierul Dăncilă nu au putut opri valul de nemulţumire provocat de nereuşita anchetatorilor în a rezolva crimele de care e acuzat Gheorghe Dincă. 

Pe 26 august, fix la o lună de la descoperirea cazului de la Caracal, Guvernul PSD a primit cea mai grea lovitură, chiar din partea partenerului junior din coaliţie, ALDE. Liderul formaţiunii, Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci Preşedinte al Senatului, a anunţat ieşirea partidului din coaliţia de la putere şi retragerea miniştrilor săi din Guvern. 

Rămas singur, PSD s-a trezit, matematic, în minoritate în parlament, moment ce a schimbat decisiv balanţa în favoarea unei moţiuni de cenzură.

Când va fi votată moţiunea de cenzură 

După negocieri intense care au debutat odată cu primele zile de toamnă, PNL a depus moţiunea de cenzură pe 25 septembrie. Conform legii, era nevoie ca să fie susţinută de o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, dar şeful liberalilor a spus că are deja majoritatea.

Textul moţiunii a fost citit în plenul Parlamentului după câteva zile, pe 3 octombrie. Discuţiile privind votul din birourile permanente s-au dovedit favorabile planurilor opoziţiei, încă un semn că social democraţii nu se mai pot baza pe o majoritate în parlament. Astfel, deşi PSD şi-a dorit ca votul să aibă loc în weekend, pe 6 octombrie, opoziţia a impus propriul calendar.

Astfel, moţiunea de cenzură va fi votată joi, pe 10 octombrie, de către plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea începe la ora 10.00, iar votul e prevăzut în jurul orei 13.00. Imediat după vot, va fi făcută numărătoarea şi va fi comunicat rezultatul, probabil, în jurul orei 15.00.

Ce şanse are moţiunea

Conform legii, moţiunea de cenzură este adoptată într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, iar, pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Astfel, opoziţia are nevoie de minim 233 de voturi pentru a înlătura Guvernul Dăncilă.

Politica românească se dovedește însă a fi plină de surprize. Deși opoziția a susținut încă de la început că beneficiază de o majoritate, semnăturile sau promisiunile unor parlamentari s-ar putea materializa cu totul altfel la vot, mai ales că în ultimele zile s-au dus negocieri foarte intense, în încercarea de a atrage voturi din tabăra rivală. Socoteala pe hârtie ar putea fi astfel cu totul alta cu cea din urne.

La depunerea moţiunii, liderul PNL Ludovic Orban a susţinut că beneficiază de semnăturile a 237 de parlamentari, inclusiv de la PSD. Ulterior, numărul suporterilor pro-moţiune a crescut la 248, conform estimărilor opoziţiei.

Cine votează moţiunea (estimare 2 octombrie):

- PNL: 95

- USR: 40

- PRO EUROPA + ALDE: 49

- UDMR:  30

- PMP: 17

- MINORITĂŢI: 7

- NEAFLIAŢI: 6

- PSD: 4

TOTAL: 248 de voturi

Luni, cu 3 zile înainte de vot, Ludovic Orban anunţa că încă 4 parlamentari de la PSD o vor trăda pe Dăncilă şi vor vota pentru dărâmarea guvernului, ridicând la 252 numărul celor care vor vota moţiunea de cenzură.

Miercuri însă, în ajunul votului, PSD anunța că a recâștigat doi parlamentari care trecuseră la Pro România. Totuși, chiar și așa, situația politică oficială din Camera Deputaților și din Senat arată că PSD e în minoritate.

Situaţia politică în Camera Deputaţilor (10 octombrie):

- PSD: 134

- PNL:  69

- USR: 27

- PRO EUROPA: 41

- UDMR: 21

- PMP: 12

- MINORITĂŢI: 17 

- NEAFILIAŢI - 8

Total: 328 de deputaţi

Cum se votează: votul va fi secret, cu bile, care vor fi depuse în două urne, albă şi neagră. Mulţi dintre parlamentari au spus că, în ciuda procedurii, îşi vor da votul la vedere.

Situaţia politică în Senat (10 octombrie):

- PSD: 69

- PNL: 26

- USR: 13

- UDMR:  9

- ALDE: 6

- PMP: 5

- PRO ROMANIA: 3

- NEAFILIAŢI: 5

Situația la nivelul întregului Parlament (10 octombrie):

- PSD: 203

- PNL: 95

- USR: 40

- PRO ROMÂNIA + ALDE: 49

- UDMR: 30

- PMP: 17

- MINORITĂȚI: 17

- NEAFILIATI: 13

- TOTAL: 465

Cum a reacţionat PSD

După ruperea coaliţiei din 26 august, PSD a încercat să joace tare, căutând să obţină sprijinul cât mai multor senatori şi deputaţi din ALDE, partidul care tocmai părăsise puterea. La şefia Senatului a fost numit astfel Teodor Meleşcanu, în tentativa de a avea de partea sa un grup cât mai mare de rebeli din ALDE.

Însă negocierile ulterioare au arătat, conform estimărilor opoziţiei, că numărul parlamentarilor care votează moţiunea e în creştere, în ciuda eforturilor PSD. Pe 2 octombrie, social democratul Marcel Ciolacu, Preşedinte al Camerei Deputaţilor, a recunoscut că, matematic, PSD nu mai are majoritatea parlamentară.

Candidată la alegerile prezidenţiale din partea social democraţilor, Premierul Viorica Dăncilă a continuat să susţină că moţiunea de cenzură nu va trece în parlament. De altfel, ea a susţinut că vineri, la o zi după vot, guvernul va avea o şedinţă pentru rectificarea bugetară, dând de înţeles că lucrurile vor merge conform planului.

Ce conţine moţiunea împotriva Guvernului Dăncilă

Moţiunea de cenzură "Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!" conţine 9 pagini, în care executivul şi partidul de guvernare, PSD, sunt intens criticate.

"Guvernul nu mai are majoritate parlamentară şi nu mai are legitimitatea politică pentru a guverna ţara", se afirmă chiar în deschiderea textului.

Guvernul Dăncilă este acuzat de incompetenţă şi impotenţă. Conform PNL, aproape 6,4 miliarde de Euro din fondurile europene nici măcar nu au fost cerute de la UE, pentru a fi absorbite în proiecte interne.

Scăderea dramatică a investiţiilor publice, de la 38% din PIB în 2008 la 22% din PIB, de asemenea, e imputată executivului. Nerealizarea proiectelor construcţiilor de autostrăzi şi pierderea investiţiilor străine sunt menţionate în text. 

Opoziţia acuză de un dezastru economic, provocat de politici ale PSD precum taxarea excesivă, dublarea deficitului de cont curent, 

"Aproape toţi indicatorii economici stau din ce în ce mai rău. Dacă, în anul 2017, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht necesare adoptării monedei unice europene, respectiv: deficitul bugetar, rata inflaţiei, datoria publică raportată la PIB, cursul de schimb şi dobânzile pe termen lung, astăzi, numai raportul dintre datoria publică şi PIB mai corespunde criteriilor nominale de convergenţă la Euro", se afirmă în moţiune.

PNL mai menţionează grave probleme în educaţie, în materie de siguranţă şi securitate şi sănătate.

"PSD a promis iniţial 8 spitale regionale şi unul metropolitan, după care a spus că mai întâi se fac 3, la Cluj, Craiova şi Iaşi, pentru ca în final să nu construiască niciunul", precizează moţiunea.

Ce soluţii oferă opoziţia

Liberalii vin cu oferta unui guvern format din doar 15 ministere (faţă de 27 în prezent), care să aibă "o echipă de oameni competenţi, care au demonstrat profesionalism, integritate şi responsabilitate în întreaga lor carieră".

"Soluţia după demiterea Guvernului PSD mai înseamnă adoptarea unui program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român. Astfel, vom putea reaşeza România pe drumul ei firesc: prin investiţii publice majore, prin utilizarea fondurilor europene, printr-o creştere economică solidă bazată pe producţie şi exporturi, prin servicii publice de ceamai bună calitate", susţine textul moţiunii de cenzură.

Ce urmează după moţiune

Scenariile nu sunt tocmai simple şi dacă moţiunea e respinsă, şi dacă este adoptată. 

Ce se întâmplă dacă moţiunea a picat

Conform legii, dacă moţiunea de cenzură va pica, parlamentarii nu mai au voie să iniţieze o altă moţiune în această sesiune parlamentară. Viorica Dăncilă trebuie să vină însă în parlament cu propunerile de miniştri pentru portofoliile rămase libere după plecarea unor miniştri, inclusiv după ce ALDE a trecut în opoziţie.

Actualul premier promite astfel că va cere parlamentului un vot de încredere, pentru o remaniere, iar la începutul anului viitor va veni din nou în fața legislativului, de această dată cu o restructurare a guvernului.

Ce se întâmplă dacă moţiunea trece

În cazul demiterii prin vot a Guvernului Dăncilă, actualul guvern va asigura interimatul pe o perioadă de maximum 45 de zile, timp în care se vor purta discuţii pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare şi, implicit, a unui nou executiv. 

Conform legii, executivul va avea atribuţii limitate: va asigura doar administrarea treburilor curente, fără a putea iniţia proiecte de lege sau să emită ordonanţe de urgenţă. Singurele excepţii sunt situaţiile în care e nevoie de proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale sau pentru bugetul de stat pe anul ce urmează.

Scenarii privind noul guvern

După votarea moţiunii, partidele parlamentare sunt invitate la negocieri pentru formarea unei noi majorităţi în legislativ. Odată ce se ajunge la o înţelegere, Preşedintele ţării va nominaliza un premier, care va întocmi o listă de miniştri, cu care va merge în Parlament, pentru a obţine votul.

Sunt 3 situaţii politice vehiculate în cazul unei victorii a opoziţiei la votul moţiunii de cenzură:

- un guvern minoritar format de PNL, cu susţinerea partidelor care au votat moţiunea împotriva Guvernului Dăncilă

- un guvern format din partidele care au votat moţiunea, fără PSD şi ALDE

- alegeri anticipate, o variantă mai complicată, dar nu imposibilă, pentru care partide precum USR s-au pronunţat de multă vreme. Pentru aceasta însă, Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să ajungă la situaţia în care va dizolva Parlamentul.

De ce este importantă moţiunea

Indiferent dacă va trece sau nu, moţiunea va schimba radical scena politică, mai ales că vine în contextul alegerilor prezidenţiale, în care Preşedintele Klaus Iohannis este favorit la un al doilea mandat, iar candidatul PSD, chiar Premierul Viorica Dăncilă, riscă să nu intre în turul al doilea, o situaţie complet nouă pentru un candidat social democrat la scrutinurile prezidenţiale din România.

Este cea de-a doua moţiune de cenzură care are şanse de succes în actualul legislativ, format în urma alegerilor parlamentare din 2016, câştigate de PSD. Prima moţiune, contra guvernului Grindeanu, a fost atipică, nu doar pentru România, ci şi pentru sistemul politic european: Guvernul lui Sorin Grindeanu a fost demis în iunie 2017 chiar la iniţiativa şi votul majoritar ale propriului partid, PSD, condus atunci de Liviu Dragnea.

Moţiunea împotriva Guvernului Dăncilă are şanse nu doar să demită executivul, ci să înlăture PSD de la putere. Partidul Social Democrat riscă astfel ca, pentru a doua oară consecutiv după alegerile parlamentare, să nu îşi ducă mandatul până la capăt, aşa cum s-a întâmplat şi cu PSD-ul condus de Premierul Victor Ponta, nevoit să demisioneze în 2015 şi să predea ştafeta unui guvern de tehnocraţi, condus de Dacian Cioloş.

Chiar şi dacă va supravieţui moţiunii, perspectiva politică a PSD nu e tocmai favorabilă. Dacă vor rămâne la guvernare, fără majoritate parlamentară, social democraţii riscă să nu mai poată impune proiectele legislative. În plus, formaţiunea riscă să piardă tot mai mulţi parlamentari, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, când zeci de psd-işti au trecut la Pro România, partidul lui Victor Ponta. Viorica Dăncilă e astfel în pericol de rămâne în fruntea unuia dintre cele mai firave guverne din istoria postrevoluţionară a României.