Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de promulgare a legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Şeful statului declara, joi, că nu mai are nicio cale de atac asupra acestui act normativ şi că este obligat prin Constituţie să îl promulge, dar acest lucru "nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat".

Articolul continua dupa recomandari

Una dintre cele mai importante modificări aduse de către Parlament Legii 304 vizează înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi judecătorilor.

Conform unui comunicat transmis vineri de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis a emis decretul pentru promulgare a legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, joi, că nu mai are nicio cale de atac asupra Legii 304 privind organizarea judiciară şi că este obligat prin Constituţie să o promulge, dar acest lucru nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat. El a solicitat "în mod expres" Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă legile justiţiei în circuitul parlamentar şi să le corecteze, aşa cum au cerut cei avizaţi. 

"În ceea ce priveşte demersurile făcute de mine, reamintesc că am cerut repetat reanalizarea legilor, am sesizat Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa Legii 304, legea care priveşte organizarea judiciară, am epuizat, din păcate, toate căile constituţionale şi prin urmare sunt obligat de Constituţie să promulg această lege. Asta nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a finalizat. Nici vorbă. În virtutea atribuţiilor fundamentale pe care mi le oferă Constituţia, solicit Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar şi să le corecteze aşa cum solicită cei avizaţi”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. 

Şeful statului a subliniat că acest lucru este absolut necesar şi este imposibil să se meargă mai departe cu promulgarea unei legi care a fost contestată în toate modurile şi care conţine prevederi neclare, lipsite de coerenţă şi care afectează funcţionarea sistemului judiciar. 

Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. 

Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.

Cele mai importante modificări aduse Legii privind organizarea judiciară

Una dintre cele mai importante modificări făcute de Parlament asupra Legii 304/2004 prevede înfiinţarea unei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care are competenţe exclusive de a cercet infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori

"În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusive de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane. În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile", se arată în lege.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie va fi condusă de un procuror-şef de secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţioneaă conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public", mai prevede actul normativ.

De asemenea, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie ;i funcţionează cu un număr de maximum 15 procurori. 4) Numărul de posturi al Secţiei poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodată, procurorul-şef al Secţiei este numit şi revocat în funcţie de către CSM. El este numit la propunerea motivat[ a procurorului-şef secţie îurma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specific funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţă la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specificie profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivate a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei. Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specific funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar. Procurorii din cadrul Secţiei speciale sunt numiţi şi ei tot de CSM pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea prelungirii în total la maximum nouă ani.

Atribuţiile Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt următoarele: efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa, sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a), constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă şi exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.

Totodată, au fost modificate şi condiţiile pentru accederea în DNA şi DIICOT, astfel că a crescut vechimea minimă de la 6 la 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, a fost introdus concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost niciodată sancţionaţi disciplinar. 

O altă modificare importantă adusă Legii 304 vizează soluţiile adoptate de procuror în timpul unei anchete, fiind introdusă noţiunea de netemeinicie, până acum soluţiile unui procuror putând fi infirmate de superiorul ierarhic dacă erau considerate doar nelegale. "Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate că fiind nelegale. Măsură infirmării este supusă controlului instanţei competenţe să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia", arată prevederea din vechea lege. În forma modificată, actul normativ prevede: "Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate că fiind nelegale sau netemeinice". 

O altă modificare adusă Legii privind organizarea judiciară este că hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Un alt articol modificat arată că apelurile şi recursurile se judecă în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Prevederea veche arăta că apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

O altă modificare adusă legii este că "nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară ofiţeri, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii, lucrători sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii în funcţie aceştia vor da o declaraţie autentică ce stipulează că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora".

Sursă: News.ro