O primă salvă de sancţiuni reimpuse de Statele Unite Iranului a intrat în vigoare marţi, cu scopul de a exercita presiuni economice asupra Teheranului, după retragerea unilaterală a Washingtonului din acordul istoric în dosarul nuclear iranian din 2015.

Într-un interviu televizat, cu câteva ore înaintea reimpunerii unor sancţiuni americane dure Iranului, preşedintele iranian Hassan Rohani a acuzat Washingtonul că ”vrea să lanseze un război psihologic contra naţiunii iraniene şi să provoace disensiuni” între iranieni.

Articolul continua dupa recomandari

Este vorba despre prima reacţie a lui Rohani la îndemnuri de a negocia ale preşedintelui american Donald Trump, care a avertizat din nou Iranul luni.

”Regimul iranian are de ales”, a declarat el, într-un comunicat. ”Fie îşi schimbă atitudinea ameninţătoare şi destabilizatoare şi se va putea întoarce sub tutela economiei mondiale, fie continuă pe drumul izolării economice”.

Însă Trump a subliniat de asemenea că rămâne ”deschis” unui ”acord mai global, care să privească ansamblul activităţillor sale nefaste, inclusiv programul său balistic şi susţinerea sa faţă de terorism”.

Primul val de sancţiuni americane, care a intrat în vigoare marţi, la ora 4.01 GMT (7.01, ora României), cuprinde blocări ale tranzacţiilor financiare şi importurilor de materii prime, dar şi măsuri care penalizează achizţii în sectorul auto şi aviaţiei comerciale.

El va fi urmat, în noiembrie, de măsuri vizând sectorul petrolier, al gazelor naturale şi Banca centrală.

Aceste sancţiuni urmează să afecteze puternic o economie iraniană care se resimte, afectată de un nivel ridicat al şomajului şi de o inflaţie puternică. Rialul iranian s-a depreciat, pierzându-şi două treimi din valoare în şase luni.

Trump, care a adoptat o atitudine foarte ostilă faţă de Iran de când a ajuns la putere, vrea ”să intensifice presiunea asupra Teheranului pentru ca să-şi schimbe comportamentul”. El reproşează între altele acestei ţări faptul că-l susţine pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, că-i susţine pe rebelii huthi în Yemen sau Hamasul în Fâşia Gaza şi Hezbollahul libanez.

În Israel, premierul Benjamin Netanyahu, a cărui ţară este considerată singurul deţinător al armei nucleare în Orientul Mijlociu, l-a ”felicitat” pe Trump pentru că a reimpus sancţiuni. ”Asta simbolizează o hotărâre de a frâna agresiunea regională a Iranului şi a intenţiei sale de a se dota cu arma nucleară”.

UE SE OPUNE SANCŢIUNILOR

Reimpunerea unor sancţiuni economice a fost decisă după retragerea unilaterală a Washingtonul din acordul în dosarul nuclear iranian negociat între Iran şi marile puteri.

Uniunea Europeană şi-a exprimat regretul faţă de reimpunerea unor sancţiuni şi şi-a confirmat ”hotărârea de a proteja operatorii economici europeni angajaţi în afaceri legitime cu Iranul”. O legislaţie specifică în acest sens intră în vigoare marţi.

Însă Trump critică puternic acest acord, în timp ce iranienii îl apără cu ghearele.

”Dacă eşti un inamic şi înjunghii pe cineva cu un cuţit, iar apoi spui că vrei negocieri, primul lucru de făcut este să arunci cuţitul”, a declarat Rohani.

El a precizat că ţara sa ”a primit întotdeauna bine negocieri”, dar că Statele Unite ar trebui să-şi dovedească mai întâi buna credinţă.

”Cum pot să arate ei că sunt demni de încredere? Revenind în JCPOA”, a adăugat Rohani, citând acronimul numelui oficial al acodului nuclear.

Încheiat după ani de negocieri dificile între Iran, pe de o parte, şi Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China, Germania şi Uniunea Europeană, pe de alta, acordul vizează să garanteze un caracter strict paşnic al programului nuclear iranian, supunându-l unei supravegheri drastice.

În schimb, el prevede ridicarea treptată a sancţiunilor care au asfixiat economia iraniană şi izolat ţara. În ultimul său raport, în mai, Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a atestat că Iranul continuă să-şi respecte angajamentele.

Săptămâna trecută, mai multe oraşe iraniene au fost teatrul unor manifestaţii sporadice şi greve, rezultatul unor nemulţumiri faţă de situaţia economică deteriorată, faţă de clasa politică, dar şi faţă de lipsa de apă cauzată de secetă.

În faţa deprecierii monedei naţionale şi contestării sociale, Guvernul lui Rohani a anunţat o relaxare a măsurilor care încadrează cursul de schimb al rialului. Birourile însărcinate, închise în aprilie, urmează să fie redeschise, iar activitatea le va fi strict supravegheată.

Oficiali acuzaţi de corupţie şi speculă au fost arestaţi.

Rohani, care a mizat totul pe acordul nuclear, întâmpină dificultăţi în a-şi apăra politica, iar susţinerea sa se estompează, potrivit unor experţi. Însă, consideră ei, ayatollahul Ali Khamenei, primul om în stat şi ultimul decident în dosare sensibile, nu ar vrea să-l vadă eşuând în încercarea de a-şi modifica politica.

Sursă: News.ro

Știrile Antena 1 Observator sunt și pe Instagram, Youtube și Facebook