Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis un comunicat după ce Camelia Smicală (Jalaskoski) a scris pe Facebook că s-a prezentat la sediul ambasadei României de la Helsinki, însă nu ar fi fost găzduită.

Într-o postare pe Facebook, Camelia Smicală susține că s-a prezentat în fața ambasadei, dar ambasadorul i-ar fi spus că nu poate fi găzduită în interiorul clădirii. "Bănuiesc ca a anunțat poliția care ne-ar fi așteptat la poartă ambasadei", a scris ea, pe rețeaua de socializare.

Articolul continua dupa recomandari

Camelia Smicală, postare pe Facebook: Am fost până în fața ambasadei. Ambasadorul a spus că nu ne poate găzdui în ambasadă dar că mă invită la discuții. Bănuiesc ca a anunțat poliția care ne-ar fi așteptat la poartă ambasadei. Socialul a sunat și a spus ca din acest moment nu mai vad și nu voi mai vorbi cu copiii vreodată. Maria este la carceră și nu are voie să vorbească măcar cu avocatul ei. Mă acuză iar că aș fi vrut sa fur copiii,pentru faptul că am cerut ajutorul României. Copiii cer sa fie duși în România, deci, chiar și dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi fost vorba despre răpire. Aș fi avut milioane de posibilități să fur copiii dacă aș fi dorit. Nu am dorit asta.
Pentru siguranța lui Mihai, el s-a dus la un prieten(nu știu unde) iar eu sunt terminată. Repet, Maria este la carceră, fără a avea dreptul de a vorbi măcar cu avocatul ei.
Poliția finlandeză ne vânează

MAE precizează că femeia a condiționat "derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă", motivând că acest lucru nu este posibil, conform legislației în vigoare.

Redăm integral comunicatul Ministerului Afacerilor Externe:

Cu privire la declarațiile din spațiul public ale doamnei Camelia Jalaskoski privind intenția de a solicita azil în Ambasada României la Helsinki și repatrierea sa împreună cu cei doi copii minori ai săi, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

În cursul zilei de astăzi, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul României la Helsinki să o contacteze de urgență pe doamna Jalaskoski și să o invite la o discuție, la sediul misiunii diplomatice, pentru a clarifica solicitările sale și posibilitățile de asistență consulară, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. MAE precizează, totodată, că ambasadorul României o contactase deja telefonic pe doamna Jalaskoski, în cursul zilei, pentru a transmite disponibilitatea de a continua discuțiile cu privire la situația acesteia.

Astfel, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a contactat-o telefonic pe doamna Jalaskoski și a invitat-o la sediul misiunii pentru o discuție clarificatoare. În cadrul conversației telefonice, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a reiterat întreaga deschidere a Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv a misiunii diplomatice de a continua dialogul, asistența consulară și demersurile în beneficiul doamnei Jalaskoski și a celor doi minori, cetățeni români, cu respectarea dreptului internațional și european și a legislației statului de reședință.

Doamna Jalaskoski a refuzat invitația, condiționând derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă.

Ținând cont de cele de mai sus, și având în vedere solicitarea doamnei Jalaskoski de acordare de către statul român a azilului, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

- Azilul este o formă de protecție acordată de către un stat pe teritoriul său (deci nu în interiorul unei Ambasade, al cărei teritoriu, în dreptul diplomatic actual nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține) unei persoane având cetățenia unui alt stat sau unui apatrid și vizează protejarea persoanei în cauză în situațiile în care viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi amenințate pe motivul apartenenței la o rasă, religie, naționalitate, la un anumit grup social sau pentru opinii politice;

- Întrucât doamna Camelia Jalaskoski este cetățean român, această formă de protecție nu este aplicabilă în cazul său;

- Conceptul de azil nu poate fi invocat în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, având în vedere că Uniunea Europeană plasează protejarea drepturilor fundamentale printre valorile sale. Norma UE în materie, respectiv  Regulamentul (UE) nr. 604/2013, se referă exclusiv la cererile formulate de cetățeni ai unui stat terț (stat non-membru UE) sau de apatrizi.

De asemenea, ambasadorul României la Helsinki a exprimat întreaga disponibilitate a Ambasadei României la Helsinki de a prelua cererile de eliberare a unor documente de călătorie pentru cei doi minori, după prezentarea documentelor necesare și cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.

MAE menționează că situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistență consulară pe lângă serviciile locale de protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități centrale finlandeze.