Comisia Europeană (CE) pledează în favoarea unui buget UE mai mare după Brexit, însă cu tăieri în sectoare emblematice ca agricultura, care au provocat imediat furia mai multor ţări, inclusiv a Franţei, relatează AFP.

Tăieri în politica de coeziune, care vizează regiunile cele mai sărace, preconizează un conflict cu ţările din Europa de Est, între care unele, ca Polonia, se simt vizate de blocarea ajutoarelor către ţări care încalcă statul de drept - o măsură propusă pentru prima oară de Bruxelles.

Articolul continua dupa recomandari

Danemarca, Olanda şi Austria au refuzat furioase să bage mâna mai adânc în buzunar pentru a compensa divorţul cu Regatul Unit, care va lăsa o gaură anuală de ”15 miliarde” în bugetul UE, potrivit preşedintelui CE Jean-Claude Juncker.

În mijlocul acestor prime semnale negative, Guvernul german s-a distins salutând ”un prim pas important” ca răspuns provocărilor UE şi declarându-se pregătit ”să-şi asume responsabilităţi mai mari” în vederea consolidării Uniunii.

Negocieri tensionate se profilează de-acum în jurul ”Cadrului financiar plurianual” (CFP) aferent perioadei 2021-2027, care este necesar să fie adoptat în unanimitate de către statele membre şi negociat cu Parlamentul European (PE).

Jucker dă explicaţii: 'Acesta nu e un masacru'

Comisia vrea ca UE să se doteze cu un buget al Celor 27 în valoare de 1.279 miliarde de euro în perioada 2021-2027 - faţă de 1.087 miliarde de euro în perioada 2014-2020 al Celor 28 -, mai mare, în pofida pierderii importantei controbuţii britanice.

”Este un buget ambiţios, dar echilibrat, pentru toţi”, a declarat Jean-Claude Juncker. "Acesta nu este un masacru”, a adăugat el, referindu-se la tăierile propuse şi subliniind necesitatea creşterii finanţărilor în domenii ca apărarea, cercetarea sau protecţia frontierelor externe.

Însă ”reducerile modeste” propuse - de 5% în cazul Politicii Agricole Comune (PAC) şi de 7% la politica coeziunii, principalii doi poli bugetari ai UE - se confruntă deja cu dificultăţi în vederea adoptării.

Franţa ”nu va putea să accepte nicio scădere a venitului direct destinat agriculturilor”, a reacţionat rapid ministrul francez al Agriculturii într-un comunicat, deplângând o ”scădere drastică, masivă şi oarbă” şi nişte măsuri ”inacceptabile”.

Politica de coeziune, ale cărei principale beneficiare sunt ţările din Europa de Est, ”serveşte întregii UE, cu siguranţă nu vom accepta tăieri disproporţionate în acest domeniu”, a reacţionat adjunctul ministrului polonez al Afacerilor Europene Konrad Szymanski.

Varşovia se teme totodată de propunerea fără precedent prin care CE vrea să poată să suspende plăţi de fonduri europene în cazul încălcării statului de drept de către un stat membru.

”Nu trebuie să existe vreun loc pentru arbitrariu”, a avertizat reprezentantul polonez, al cărui Guvern este acuzat de către Bruxelles că ameninţă independenţa justiţiei poloneze.

Comisia a declanşat împotriva Poloniei o procedură fără precedent cu scopul ca aceasta să-şi amendeze aceste reforme, însă care nu a dat vreun rezultat până în prezent. De aici, ideea apărată de Paris şi Berlin - susţinută de-acum şi de CE - de a se putea recurge pe viitor la presiuni financiare în asemenea cazuri.

”O Uniune mai mică înseamnă un buget mai mic”, au reacţionat în cor premierii liberali danez şi olandez, declinând, la fel ca Austria, apelul lansat de CE în vederea creşterii contribuţiilor naţionale.

În opinia Bruxellesului este vorba despre trecerea la un buget UE la nivel de 1,1% din totalul cumulat al Veniturlui Naţional Brut (VNB) al statelor membre, mai mare ca limita de 1% stabilită în perioada 2014-2020.

Comisia a relansat de asemenea cercetarea, abandonată în mai multe rânduri, noi resurse proprii UE, dorind ca ele să poată să reprezinte până la 12% din buget. Ea cere ca 29% din veniturile din taxa pe schimburile de cote de carbon să fie orientate în viitor către UE. Propune, de asemenea, o ”contribuţie naţională” bazată pe volumul de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate.

Brexitul va permite, potrivit CE, ”să se suprime toate rabaturile”, după ce cel smuls de Londra a fost folosit să justifice altele, prin ricoşeu. Însă această suprimare ”se va face progresiv, pe o perioadă de cinci ani”, pledează Bruxellesul, în contextul în care Franţa voia o măsură mai radicală.

Jean-Claude Juncker a cerut miercuri ca negocierile între statele membre şi eurodeputaţi să se încheie înaintea viitoarelor alegeri europene, prevăzute la sfârşitul lui mai 2019, la aproape două luni după divorţul cu britanicii.

”Acest tip de negocieri ia de obicei doi ani”, a subliniat o sursă diplomatică, perplexă în faţa acestui calendar.

Sursa: News.ro