Lovitura militară de stat eşuată din Turcia, care a avut loc pe 15 iulie şi care a declanşat o serie de represalii fără precedent din partea autorităţilor de la Ankara, riscă să aibă consecinţe grave şi în Europa. Cel puţin în ţările în care există comunităţi însemnate de turci.

În Germania, unde comunitatea turcă numără în jur de 3,5 milioane de persoane, autorităţile din domeniul siguranţei, precum şi mai mulţi politicieni se tem deja că ar putea izbucni conflicte între naţionaliştii turci şi simpatizanţii Partidului Muncitoresc Kurd sau alţi opozanţi ai preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.

Articolul continua dupa recomandari

Imediat după puciul eşuat, pentru care Ankara îl consideră responsabil pe clericul islamist Fethullah Gülen, 3.000 de persoane cu origini turceşti s-au adunat, sâmbăta trecută, în faţa ambasadei Turciei din Berlin, scandând numele preşedintelui turc şi “Allahu akbar” (“Allah e mare”, în trad.).

La Frankfurt şi Hamburg au demonstrat în jur de 1.500 de persoane, iar la Essen, aproape 5.000. La Gelsenkirchen, în jur de 150 de susţinători ai lui Erdogan au atacat un club de tineret al Organizaţiei Hizmet, ce aparţine mişcării Gülen.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Hizmet, mai mulţi membri ai organizaţiei au primit ameninţări în zilele ce au urmat tentativei de lovitură de stat din Turcia. La rândul său, preşedintele comunităţii kurde din Germania, Ali Ertan Toprak, a afirmat că “tonul dintre islamiştii conservatori şi liberal-seculari cu origini turceşti devine tot mai ascuţit şi tot mai agresiv” în Germania.

“Din Turcia auzim că adepţii lui Erdogan au vandalizat zone în care locuiesc în principal social-democraţi şi aleviţi”, a spus Aziz Aslandemir, reprezentantul comunităţii alevite din Germania, care s-a declarat îngrijorat cu privire la modul în care poate evolua situaţia.

Politiciana creştin-democrată (CDU) Cemile Giousouf, care se ocupă de teme ce ţin de integrare, a afirmat că se teme că “după tentativa de puci, conflictul interturc va ajunge şi pe străzile din Germania”, subliniind că demonstraţiile sunt acceptabile, dar nu şi violenţele.

sursa: adevarul.ro