Transportul uriaş de droguri eşuat în Delta Dunării a fost pus la cale sub ochii autorităţilor. Traficanţii şi-au pregătit bărcile la vedere, în port, le-au pus motoare puternice şi chiar au vorbit cu poliţiştii de frontieră. E incredibil cum nimeni n-a bănuit că aşa-zişii turişti sunt, de fapt, cărăuşi de stupefiante. Nici măcar atunci când au cumpărat 20 de saci de rafie, pe care voiau să-i umple cu o tonă de cocaină. O echipă Observator le-a refăcut drumul. Un reportaj realizat de Laurenţiu Rădulescu.

20 de saci de rafie au cumpărat cei cinci suspecţi dintr-un magazin. Se întâmpla cu doar câteva zile înainte ca primele droguri să fie găsite în barca eşuată, la Sfântu Gheorghe. A fost primul indiciu că aşa-zişii turişti pun la cale o lovitură de proporţii.

Articolul continua dupa recomandari

În sacii de rafie, suspecţii urmau să transporte cocaina de pe bărci pe uscat. Le refacem drumul prin Deltă şi ajungem în satul devenit peste noapte o fortăreaţă păzită pe apă şi pe uscat: Sfântu Gheorghe.

Traficanții au acționat la vedere

De la primii paşi pe limba de nisip ne dăm seama că transportul cocainei e doar oficial un mister. Aproape că nu e localnic care să nu-i fi văzut pe suspecţi. Au acţionat la vedere şi au stat cel puţin cinci zile sub ochii poliţiştilor, înainte ca prima barcă încărcată cu droguri să pornească din larg spre braţul Sfântu Gheorghe.

Şoferii erau cei care conduceau bărcile. Iar ambarcaţiunea eşuată, folosită pentru transportul cocainei, fusese pregătită chiar în micul port din oraş.

Motoare negre neinscriptionate au fost folosite, spun oamenii din zonă. Motoarele aveau o putere de 250 de cai. Neobișnuit pentru bărcile pe care le găsim în Sfântu Gheroghe.

Discuțiile despre droguri, tabu în Sfântu Gheorghe

De la doc pornim spre malul mării. Acolo a fost găsită barca plină cu peste o tonă de cocaină. Protejăm indentitatea celui care ne însoţeşte, pentru că, în Sfântu Gheorghe, discuţiile despre droguri au devenit un tabu. Chiar şi pentru poliţiştii de aici.

Toată intrarea dinspre mare e păzită de SCOMAR. Cei care ar fi trebui să păzească şi atunci. Atunci nu era nimeni pe poziţie. Nimeni nu ştie dacă intenţionat sau nu, dar atunci nu a funcţionat

De pe apă, vedem şi mai bine cât de uşor puteau traficaţii să fie văzuţi.

La aproape 4, 5 sute de metri este sistemul SCOMAR. Acel sistem în care s-au investit milioane de euro și care ar trebui să detecteze orice barcă intră sau iese de pe mare pe brațul Dunării.

Nici şeful poliţiei de Frontieră, nici ministrul de Interne nu au spus dacă sistemul de supraveghere a funcţionat la capacitate maximă. E doar una din întrebările fără răspuns din anchetă.