Capitala ceramicii româneşti, oraşul Horezu, este sufocat de chinezării importate de la vecinii bulgari. Da, inclusiv ceramică din China.

Turiştii habar n-au care este autohtonă şi care este adusă din străinătate.

Articolul continua dupa recomandari

Laurenţiu Pietraru, meşter olar: Toţi ne semnăm că aşa e normal, ca să ştiţi de unde sunt produsele.

Este, practic, singura modalitate de a diferenţa brandul naţional în faţa invaziei de fake-uri, aduse din străinătate. Ceramica din Bulgaria este termorezistentă şi este şi cea mai vândută, spun olarii. O strachină costă 20 de lei.

Laurenţiu Pietraru, meşter olar: Singura chestie deranjabilă este că pe vasele de Horezu se vând cele bulgăreşti ca ceramică, asta pot să spun că deranjează. Au ajuns să dea comandă în Bulgaria să scrie Horezu pe bombele alea din Bulgaria.

Disperaţi, artizanii autentici au separat produsele originale de cele cu provenienţă străină. Şi îi sfătuiesc pe turişti să caute semnătura meşterilor olari pe fiecare obiect pe care vor să-l cumpere. Dar şi să fie atenţi la simbolurile folosite în ornamentarea ceramicii.

Turist: Nu ştiu nici glazura asta dacă este toxică odată ce îl pui în bucătărie, mânânci din el, găteşti în el.

La doi paşi de atelierul soţilor Pietraru, pe marginea drumului, comercianţii vând aceleaşi produse. Şi dau asigurări că turiştii sunt informaţi, în momentul în care vor să cumpere.

Primarul oraşului recunoaşte că nici el nu mai poate să identifice un obiect autentic de un produs contrafăcut.

Iar singura soluţie pe care o au comercianţii este să amenajeze o zonă din magazin şi să pună un afiş cu ceramică de Horezu.

Nicolae Sărdărescu, primarul oraşului Horezu: Atâta timp cât aceste produse nu deţin certificate de calitate e foarte greu să faci diferenţierea. Nu sunt eu în stare să o fac care sunt de aici, dar de la Vâlcea OPC sau altcineva.

În 2012, ceramica de Horezu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, iar fabricarea ei este considerată un meşteşug tradiţional unic.