O crimă, o sinucidere şi niciun răspuns concret. Sunt nouă zile de la moartea poliţistului Cristian Amariei, iar şeful Poliţiei Române ridică din umeri. Nu poate explica cum agenţii din Timiş au fost trimişi în misiune printr-un mesaj pe whatsapp, fără să ştie că urmăresc un fugar înarmat.

Ionel Lepa s-a sinucis, iar cazul ar trebui să schimbe ceva în sistem. Poliţiştii povestesc că se antrenează doar cu cinci-şase gloanţe pe an.

Articolul continua dupa recomandari

Pentru că Ministerul nu are mai multe. În timp ce unul dintre copiii lui Cristian Amariei nu înţelege de ce tatăl lui nu răspunde la telefon.

""Ce-i cu lumea asta? Nimeni nu mai raspunde la telefon? Nici tata nu mai raspunde"! Acestea sunt vorbele din seara asta ale celui mic, care în 2 iunie a ramas fără tată!"

Este mesajul soţiei lui Cristian Amariei. Poliţistul trimis în misiune cu un ordin dat printr-un mesaj text, fără echipament de protecţie, fără informaţii despre cât de periculos este suspectul pe care îl urmăreşte.

Mesajul venea de la comisarul Florin Turnagiu. Şeful Serviciului Rutier Timiş. Şi era redirecţionat de la Serviciului de Investigaţii Criminale, mai exact de la comisarul şef Florin Diacenco.

Anunţul a ajuns pe grupul intern al poliţiştilor. Era data de 2 iunie, ora 14 şi 24 de minute. Cu exact 40 de minute înainte ca Amariei să moară împuşcat de urmăritul internaţional Ionel Marcel Lepa.

Reporter: E o comunicare standard, asta, pe wathsapp?

Ioan Buda, şeful IGPR: Nu! Nu. Acel grup este un grup care funcţionează doar pentru a se informa colegii cu privire la anumite aspecte.

Reporter: Turnagiu, şeful serviciului rutier din Timiş, este vizat de anchetă internă de acolo?

Ioan Buda, şeful IGPR: Verificările sunt în curs.

Reporter: Diacenco este vizat de ancheta internă?

Ioan Buda, şeful IGPR: La finalul verificărilor vă voi prezenta toate detaliile.

Până la finalizarea verificărilor de la Timiş, şefii din Ministerul de Interne recunosc că pregătirea poliţiştilor din România este aproape inexistentă.

Ioan Buda, şeful IGPR: Un poliţist trebuie să aibă cel puţin două sesiuni de tragere anuală.

Reporter: Au fost situaţii când nu au fost suficiente cartuşe?

Chestor Bogdan IVănescu: Nu pot să vă răspund la această întrebare pentru că depinde de fiecare unitate şi de fiecare comandant al Unităţii.

Răspundem noi. Tot cu ajutorul unui grup intern al poliţiştilor, de această dată pe Facebook. Tema este: data la care aţi participat la ultima tragere.

"In ultimii 19 ani am tras o singură dată pe an, de obicei în luna octombrie."

"IPJ Arges, o singura dată în 2018, cinci cartuşe. Prin vară, parcă era cald afară."

"La Bacău se trage o dată în noiembrie, pentru notare, și, poate încă o dată, în cursul anului. Evident, şase focuri."

"Cred că verificarea anuală din 2017, de obicei cu 6 cartușe carpaţi."

Nici nu e de mirare, având în vedere că Ministerul de Interne nu a mai achiziţionat cartuşe din 2016. Din cauza unor contestaţii, susţine conducerea Ministerului.

În România sunt 35 de mii de poliţişti operativi. 70 la sută dintre ei folosesc pistolul Carpaţi, fabricat în 1974.

Colonel Valentin Palade, fost Şef compartiment arme, IGPR: E depăşit. Nu are efectul necesar. Suntem într-o lume modernă în care indivizii de dincolo de poliţist vin cu arme performante, cum s-a şi văzut.

Ancheta de la Timiş trebuie să răspundă acum şi în ceea ce priveşte protecţia poliţiştilor trimişi în misiuni.