O grupare europeană, care ducea migranţi cu TIR-urile, spre vestul Europei, a fost distrusă în România. Mafia era bine organizată în toate ţările aflate pe traseu, inclusiv în ţara noastră. Suspecţii aveau locuinţe închiriate sau cumpărate, chiar lângă graniţă, dar şi călăuze plătite. În doar câteva luni, au strâns milioane de euro din traficul de migranţi. 8 persoane au fost duse la audieri în cadrul Operaţiunii "TIR 13".

Din decembrie anul trecut până acum, suspecţii au ajutat 300 de fugari să ajungă în Occident. Gruparea era condusă din afara ţării, de un sirian. Iar câţiva români jucau rolul de călăuze.

Articolul continua dupa recomandari

Migranţii erau racolaţi din Turcia şi trecuţi fraudulos graniţa în România, prin Bulgaria şi Serbia. Plăteau între 10.000 şi 15.000 de euro pentru a ajunge în vestul Europei.

După ce intrau în ţara noastră, erau cazaţi în mai multe locuinţe cumpărate sau închiriate de membrii reţelei, în Arad şi Timiş. Anchetatorii au descins la 16 adrese. Într-o casă din Macea, judeţul Arad, au descoperit 12 fugari. Printre ei - şi o femeie cu un copil.

Casa-ascunzătoare a fost cumpărată acum câteva luni cu 40.000 de euro, deşi preţul locuinţelor în zonă este de 25.000 de euro. Dar membrii reţelei au investit mai mult, pentru a fi aproape de graniţă. La doar 4 kilometri se află vama Nădlac.

Când se adunau între 50 şi 80 de persoane, traficanţii le urcau în TIR-uri şi le duceau spre Ungaria. Uneori, fugarii erau abandonaţi pe câmp, de frica poliţiei. Un drum periculos, pe care l-a parcurs, pe aceeaşi rută, şi Tagrid. Ea este din Liban şi a ales să rămână în Timişoara.

Tagrid, refugiată în România: Am mers 10 ore pe jos. Ai de-a face cu contrabandişti şi contrabandiştii sunt ca mafia, te şantajează, te mint, te fură, dar nu le poţi spune "nu" pentru că ai nevoie de ei.

Flavius Ilioni, Centrul Regional de Integrare Aid Rom: Dacă ei sunt refugiaţi şi au o temere reală de persecuţie în ţara de origine, trecerea frontierei le este iertată pentru că ei caută un loc mai sigur.

E un fenomen pe care România l-ar putea opri, dacă ar avea scannere de verificare în vămi. Dar, din cele 15 aparate pe care statul le-a cumpărat, niciunul nu mai funcţionează de anul trecut.