Un cutremur major se poate produce oricând în zona Vrancei, însă nimenu nu poate şti momentul exact când se va întâmpla, anunţă directorul Observatorului Seismologic de la Vrâncioaia, inginerul Ioan Verdeş.

Observatorul Seismologic este instituţia care monitorizează activitatea seismică din judeţul Vrancea.

Articolul continua dupa recomandari

'Noi ne aflăm exact în epicentrul cutremurelor. Observatorul Seismologic este primul care înregistrează producerea unui cutremur în zona seismică Vrancea. Oricând putem spune că va fi un cutremur în zona Vrancei, dar când va fi unul mare, nu putem şti.

Privind în spate, undeva în limita la 100 de ani a fost câte un cutremur mare. A fost în 1977, a fost şi în 1940, 1802. Odată cu monitorizarea seismică a zonei, încercăm, prin studierea unor factori precursori ai unui cutremur, infrasunete, încărcarea electrostatică a atmosferei, emisia de radon etc, să creăm o bază de date care să fie ca o amprentă de avertizare pusă pe un cutremur, înainte, în timpul şi post eveniment.

Urmaşii noştri probabil îşi vor da seama când va urma o mişcare tectonică. Dar până acum nu avem baza de date necesară. Am început târziu, din cauza imposibilităţii achiziţionării unor echipamente performante. Probabil în viitor vom dispune şi de alte tehnologii avansate. Vor fi alte opţiuni', a declarat, pentru Agerpres, Ioan Verdeş.

Baza de date a fost creată în anul 2007 şi toate informaţiile culese la Observator ajung aproape în timp real la Bucureşti, la Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP), de unde, în caz de necesitate, se poate da alarma.

'Până acum INFP nu a dat o alarmă reală, pentru că nu am avut de ce să o dăm. Alarma reală va fi dată de la o magnitudine de 6,5 pe scara Richter. Un cutremur este format din două unde, una principală şi alta secundară. Acestea pleacă în acelaşi timp din zona focarului, dar există o diferenţă de viteză între ele. Unda principală merge cu o viteză extraordinar de mare şi trece prin orice mediu fără a fi influenţată de acesta, dar ea este simţită de senzorii noştri amplasaţi în zona epicentrală aproape instantaneu. Imediat vine unda secundară care este şi unda distrugătoare, care circulă cu o viteză mai mică şi este influenţată de mediul prin care trece. Tocmai diferenţa de viteză dintre cele două unde a permis crearea sistemului de alarmare, pe care l-am dezvoltat în Vrancea raportându-ne la Bucureşti', a spus Verdeş.

Conform acestuia, transmiterea semnalului la Centrul de date seismice de la Bucureşti se face în aproximativ 2,5 secunde. Aici, serverele primesc şi procesează informaţia şi, dacă acceleraţia raportată de către senzorii din Vrancea depăşeşte limita prestabilită, se emite alarma seismică.  

Unda seismică distrugătoare care pleacă din Vrancea este resimţită de populaţie la Focşani în numai şase secunde, iar la Bucureşti în 25 de secunde, timp care ar putea fi extrem de important şi în care anumite instalaţii şi obiective de interes naţional cuplate la acest sistem de alarmare se pot proteja în cazul producerii unui seism major.

Alerta pentru cutremurele mai mari de 6,5 grade pe scara Richter pleacă instantaneu la cele mai importante obiective de interes strategic naţional, precum centrala nucleară de la Cernavodă, laserul de la Măgurele, către sistemul energetic naţional şi cel de distribuţie a gazelor naturale şi nu în ultimul rând, către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). De altfel, IGSU este unica instituţie care poate mai apoi alerta populaţia.