Avocatul General al Curţii de Justiţie a UE e de părere că România ar trebui să accepte partenerii gay şi să acorde dreptul de şedere al cuplurilor de acelaşi sex. Melchior Wathelet şi-a spus poziţia în concluziile exprimate în cazul românului Relu Adrian Coman, care cere să-i fie recunoscută căsătoria gay cu un american.

În opinia Avocatului General al Curţii de Justiţie a UE, România a greşit prin a refuza dreptul de şedere şi de muncă soţului românului Relu Adrian Coman, un american.

Articolul continua dupa recomandari

"Deşi statele membre sunt libere să legalizeze sau nu căsătoriile între persoane de acelaşi sex, nu ar trebui să împiedice dreptul de şedere a unui cetăţean al UE prin a refuza partenerului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, acordarea dreptului la rezidenţă permanentă pe teritoriul lor", spune Melchior Wathelet.

Cazul la care face referire Avocatul General a fost intens mediatizat în România. Relu Adrian Coman şi americanul Clabourn Hamilton s-au căsătorit la Bruxelles, în 2010. Doi ani mai târziu cuplul gay a vrut să se stabilească în România şi a înaintat documentele necesare. Cei doi au fost însă refuzaţi, pentru că nu recunoaşte mariajul între persoanele de acelaşi sex.

Românul a apelat atunci la Curtea Europeană de Justiţie pentru a-i fi recunoscută căsătoria.

Melchior Wathelet scrie că definiţia căsătoriei ca fiind între persoane de sex opus este depăşită, referindu-se la "evoluţia generală a societăţii în statele membre ale UE în ultima decadă, în privinţa legalizării căsătoriilor de acelaşi sex".

Wathelet spune că ţările UE au libertatea de a legaliza sau nu căsătoriile gay pe teritoriul lor, dar că ar trebui să accepte mariajul între cuplurile homosexuale încheiate în alte ţări ale Uniunii.

"În timp ce statele membre sunt libere să includă sau nu căsătoriile între persoane de acelaşi sex în sistemul lor judiciar, ele trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile referitoare la libertatea de mişcare a cetăţenilor Uniunii Europene", a scris Wathelet.

Opinia Avocatului General nu are un caracter obligatoriu, dar Curtea de Justiţie a UE dă verdictele, în cele mai multe cazuri, în conformitate cu poziţia exprimată de el.