Doi bătrâni din oraşul Dorohoi, judeţul Botoşani, au decis să facă tot ce le stă în putinţă pentru ca cei doi strănepoţi ai lor să nu ajungă într-un centrul de plasament. Copiii au fost abandonaţi de mamă când erau foarte mici şi, de atunci, sunt crescuţi de străbunici. Aceştia nu au mulţi bani şi nici o casă care să se rotească după soare. Nu pot decât să le ofere strănepoţilor toată dragostea şi atenţia din lume. Iar băieţii nu i-au dezamăgit nicio clipă. Amândoi sunt premianţi.

La marginea Dorohoiului, într-o casă care stă să cadă şi care seamănă mai mult cu o baracă, se aud răsete zglobii de copii.

Articolul continua dupa recomandari

Rareş şi Narcis, doi fraţi de 7 şi 12 ani se hârjonesc înainte să plece la şcoală. Nu au părinţi. Străbunicii le-au devenit mamă şi tată, după ce tocmai ce-a care le-a dat viaţă i-a abandonat.

Străbunica îşi învaţă strănepoţii zilnic cu răbdare şi blândeţe în glas. Pe Narcis l-a crescut de când avea doar câteva luni şi i-a îndrumat primii paşi în viaţă.

Strabunica: Am fost şi bunica , acum am ajuns şi străbunică, care aceşti doi copii, doi strănepoţ. Au fost părăsiţi de mama lor.

Strabunicul: I-am crescut de mici, de acum mă duc cu ei aşa cât mă ţine Dumnezeu, cât oi mai trăi, eu ştiu.

Deşi bolnavi şi bătrâni, cu o pensie de câteva sute de lei, străbunicii preferă să renunţe la medicamente ca să le cumpere copiilor mâncare şi rechizite. Aşa că, în ciuda neajunsurilor, Rareş şi Narcis au tot timpul un pacheţel la şcoală.

Însă sunt nevoiţi să meagă doi kilometri pe jos pentru că nu-şi permit să plătească bilet pentru maxi taxi. La şcoală sunt printre primii. Străbunica, care are doar câteva clase, face zilnic temele cu cei ei.

Iubirea şi grija necondiţionată a străbunicilor îi fac pe Narcis şi Rareş să fie veseli şi sănătoşi. Nu au gadgeturi sau telefoane mobile ca alţi copii de vârsta lor. Au învăţat, în schimb, să se bucure de natură şi de tot ce le oferă.

Strabunica: Noi am fost niste oameni care au credinţă în Dumnezeu i-am învăţat să fie credincioşi, sa fie respectoşi.

Mama copiilor, care i-a abandonat în urmă cu şapte ani, abia dacă trece să-i vadă. Cât despre tată, copii nu l-au văzut niciodată.

Reporter: Ea când a trecut ultima dată să-i vadă?

Străbunic: Ea a venit acum, de aproape o lunpă, a venit să seara pe la opt si ceva să-i dau bani. De unde să dau bani? Nu trebuie să dau mâncare la copii? Când dimineaţa m-am uitat la uşile de afară de acolo, ea a forţat uşile a intrat inăuntru, a luat televizorul şi l-a dat la amanet.

Deşi sunt măcinaţi de boli, străbunicii au început să ridice o nouă casă cu propriiile forţe, dar nu au mai avut puterea să o termine.