La 33 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară din istorie, o miniserie americană face furori în toată lumea, inclusiv în România. Cernobîl. În urmă cu doi ani, un reporter Observator a mers la locul dezastrului împreună cu un profesor în ştiinţe şi un supravieţuitor. Acum, Sonia Simionov face o trecere în revistă e experienţelor trăite la Cernobîl cu faptele prezentate în serialul de succes. 

Igor, supravieţuitor Cernobîl: Mesajul era foarte scurt, era imposibil să-ţi dai seama că se întâmplase ceva important 

Articolul continua dupa recomandari

Constantin Cozmenco, pompier supravieţuitor: În acel timp a fost o mare diversiune. Noi am înţeles că e ceva foarte serios 

Mini-seria americană spune povestea dramatică a uneia dintre cele mai groaznice catastrofe create de om, dar vorbeşte şi despre diversiunile şi actele conspirartive ale sistemului comunist pentru a proteja vinovaţii în defavoarea unui întreg continent. 

Între film şi realitate diferenţele sunt insesizabile. O demonstrează cel mai bine comparaţia cu un material Observator realizat în Ucraina în urmă cu doi ani. 

Cernobîl. O catastrofă nucleară cu efecte dezastruoase

Câţi au murit la Cernobîl? Şi câţi au dezvoltat malformaţii sau cancer? Cât de gravă a fost, de fapt, catastrofa de la Cernobîl? Şi până unde a contaminat norul radioactiv? Răspunsurile ni le-au dat, în exclusivitate pentru Observator, cei mai buni specialişti, în 2017.

Reportaj de acum doi ani, realizat de Sonia Simionov și Loredana Popovici

Profesorul Ion Chiosilă, biolog şi doctor în ştiinţe, ne-a însoţit pentru a descoperi ce-a mai rămas în urma accidentului nuclear în zona de excludere a Centralei Nucleare. Prin comparaţie, ne-a ghidat un supravieţuitor. Igor. 

Aceea era o clădire de birouri, lângă ea, la doar câţiva metri, un restaurant. Acolo, Palatul culturii, iar acolo, cel mai important hotel din acest oraş. Suntem în acest moment în Pripyat. Acum, oraşul fantomă.

În echipa de lichidatori care a intrat în Reactorul 4 a fost şi un pompier român, Constantin Cozmenco. A lucrat umăr la umăr cu eroul din film care moare în braţele soţiei însărcinate, Vasily Ignatenko.

Constantin Cozmenco, pompier supravieţuitor: Fiecare a simţit tensiunea că s-a ridicat. Înăbuşea sângele de pe nas. La alţii începeau să-i doară dinţii

Ion Popescu, inginer-şef CNE Cernavodă: Cele mai expuse grupuri au fost, bineînţeles, cei care au lucrat pentru eliminarea consecinţelor. Aşa numiţii recuperatori. Muncitori care au fost trimişi la sacrificiu 

Filmul unui dezastru nuclear

Ce s-a întâmplat, de fapt, în 1986 în Centrala Nucleară de la Cernobil? Noaptea. Ora 1 şi 23 de minute se produce o explozie puternică. Reactorul 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobil sare în aer. Radioactivitatea începe imediat să migreze în bătaia vântului. Nimeni nu era pregătit pentru un astfel de dezastru.

Secretariatul General al Uniunii Sovietice decide să tacă. Oficial, un anunţ a fost făcut trei zile mai târziu. Simplu. Sec. Fără detalii. Fără expunerea reală a pericolului. 

Puţini sunt cei care au avut curajul să vorbească despre Cernobil chiar şi după zeci de ani. Noi am stat de vorbă cu cei mai buni specialişiti. Unii lucrează la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Alţii sunt la conducerea celor mai importante instituţii din domeniul nuclear. 

Explozia de la Cernobîl a creat panică şi în România. Ani de zile oamenii s-au temut de radiaţii. Experţii mondiali spun însă că 6,6 milioane de oameni au fost expuşi, cei mai mulţi din Ucraina, Belarus şi ţările nordice acolo unde vântul a purtat norul toxic în primele ore după tragedie. 

Igor, supravieţuitor: Nimeni nu mai trăieşte în zonă. Nimeni nu va mai trăi vreodată. E prea contaminat

Una din cele mai şocante scene din film este uciderea animalelor, de teamă că ar putea contamina oamenii. Reporterii Observator au descoperit, însă, supravieţuitori. 

Succesul seriei americane nu i-a lăsat indiferenţi pe oficialii ruşi. Promit un film care să le prezinte versiunea, aceea că agenţii CIA ar fi provocat, de fapt, dezastrul.