Curtea Constituţională a admis, joi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ care modifică Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar şi a stabilit că dispoziţiile acestei legi sunt neconstituţionale.

Decizia a fost luată de CCR cu unanimitate de voturi.

Articolul continua dupa recomandari

"În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar sunt neconstituţionale", arată CCR.

În argumentarea soluţiei, Curtea Constituţională arată că actul normativ de modificare a Legii privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului.  

Decizia este definitivă şi va fi comunicată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost trimisă preşedintelui la promulgare în 17 februarie 2018, iar Klaus Iohannis a sesizat CCR în 8 martie.

Preşedintele Klaus Iohannis arată, în sesizarea transmisă CCR, că legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, în 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în 6 februarie 2018, într-o formă diferită faţă de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.

Faţă de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, eliberării din funcţia publică parlamentară de şef departament/director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului şi actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006 şi calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate. De asemenea, este prevăzut şi termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz.

Iohannis mai arată că legea adoptată de Camera Deputaţilor conţine în plus reglementări referitoare la cariera funcţionarilor publici parlamentari, precum şi o nouă modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceştia beneficiază.

"Aşadar, comparând cele două forme ale legii supuse controlului de constituţionalitate, se poate observa atât existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic, cât şi a unei configuraţii semnificativ diferite, plasând astfel pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (...) În opinia noastră, intervenţiile legislative operate de Camera Deputaţilor au modificat substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator ce viza doar modificarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006. În consecinţă, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie şi de art. 75 alin. (3) din Constituţie", se precizează în sesizare.

Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului - art. 60 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 – se stabileşte că exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, care îndeplineşte condiţiile generale şi specifice pentru ocuparea acestei funcţii de conducere. "Considerăm că norma instituită la art. I pct. 1 al legii este neclară, întrucât permite fie interpretarea că soluţia legislativă poate fi utilizată ca modalitate alternativă de alegere între cele două categorii de personal, fie că această soluţie poate fi utilizată numai ca modalitate subsidiară, în situaţia de excepţie în care nu ar exista un alt funcţionar public parlamentar cu vocaţie la ocuparea cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare vacante. Aşadar, introducerea posibilităţii exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară şi de către o persoană angajată cu contract individual de muncă contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României întrucât nu respectă cerinţele de previzibilitate şi claritate ale normei”, arată Klaus Iohannis în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă CCR.

Art. I pct. 4 din legea supusă controlului - art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 - extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea în muncă, indemnizaţia în cazul încetării raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, şi asupra personalului Autorităţii Electorale Permanente. Preşedintele spune că această modificare ar duce la existenţa unui paralelismul legislativ.

Art. II din legea supusă controlului de constituţionalitate prevede că pentru beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006, calculată până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia de serviciu se actualizează cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcţionarul public parlamentar aflat în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică. Aceste prevederi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensia de serviciu actualizată în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. "Art. II din legea supusă controlului instituie - în ceea ce priveşte actualizarea pensiilor de serviciu - un privilegiu nejustificat obiectiv şi raţional pentru funcţionarii publici parlamentari şi, implicit, pentru personalul asimilat acestora, faţă de alte categorii de personal menţionate chiar în O.U.G. nr. 59/2017, categorii ce beneficiază de pensie de serviciu”, se mai arată în sesizarea preşedintelui.

Sursă: News.ro