Curtea Constituţională a respins miercuri, ca inadmisibilă, ultima sesizare formulată de PNL şi USR asupra Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Actul normativ se numără printre cele trei legi ale justiţiei modificate de către Parlament şi contestate de mai multe ori la CCR de către preşedintele Klaus Iohannis, de către partidele de opoziţie, dar şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Una dintre modificările aduse acestei legi a fost aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.

Articolul continua dupa recomandari

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată de 92 de deputaţi ai PNL şi USR şi de un deputat neafiliat, a fost dezbătută şi respinsă de către CCR.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională,  cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I pct.2 [cu referire la art.2 alin.(3)], pct.4 [cu referire la art.3 alin.(11)], pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) şi (2)], pct.8 [cu referire la art.6 alin.(21)], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(6)-(9)], pct.23 [cu referire la art.18 alin.(2)], pct.30 [cu referire la art.21 alin.(3)], pct.37 [cu referire la art.26 alin.(1)], pct.49 [cu referire la art.35], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.61 [cu referire la art.463], pct.75 [cu referire la art.51 alin.(8)-(10)], pct.104 [cu referire la art.62 alin.(1) lit.a)], pct.107 [cu referire la art.62 alin.(11)], pct.125-128 şi 133, pct.134 [cu referire la art.75] şi pct.142 [cu referire la art.82 alin.(3)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor", menţionează Curtea Constituţională într-un comunicat de presă transmis miercuri.

Această nouă sesizare asupra legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost formulată de PNL şi USR în urmă cu o săptămână.

În cuprinsul sesizării, PNL a solicitat Curţii Constituţionale sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor privind accesul la o justiţie echitabilă şi stabilitatea sistemului judiciar din România. Demersuri similare au fost iniţiate în cazul Poloniei şi Portugaliei, în raport cu statutul magistraţilor, arată PNL.

Totodată, PNL şi USR reiterează solicitarea adresată Curţii Constituţionale de a ţine cont de evaluarea Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor aduse Legii 303/2004, respectiv de a suspenda soluţionarea cauzelor aflate pe rolul CCR până la publicarea analizei Comisiei de la Veneţia.

"Amintim faptul că apeluri similare adresate autorităţilor româneşti au venit din partea oficialilor Comisiei Europene, ai Consiliului Europei, precum şi a principalilor parteneri strategici din UE şi NATO. Principalele modificări aduse Legii 303/2004, cu efecte nocive asupra sistemului judiciar, vizează modificarea regimului privind pensionarea magistraţilor, fapt care riscă să afecteze grav cursul proceselor aflate pe rol. Totodată, modificările aduse modului de numire în funcţiile de conducere periclitează independenţa magistraţilor, implicit garanţiile de independenţă de care ar trebui să se bucure acest corp profesional”, argumentează liberalii.

În 10 iulie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. Una dintre modificările făcute la finalul anului trecut la această lege de către Comisia specială pentru legile justiţiei a fost aceea că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. În forma iniţială a legii, nu era limitat numărul de refuzuri pe care preşedintele le putea formula.

Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.

Sursă: News.ro