Curtea Constituţională a decis că o parte dintre modificările aduse Codului de procedură penală, contestate de preşedintele Klaus Iohannis, PNL, USR şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt neconstituţionale, astfel că legea se întoarce în Parlament.

Joi și vineri, Curtea Constituţională a dezbătut sesizările formulate de şeful statului, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de PNL şi de USR asupra Legii 304 privind organizarea judiciară şi asupra modificărilor aduse Codului de procedură penală.

Articolul continua dupa recomandari

CCR a respins o parte dintre prevederile sesizate ca fiind neconstituţionale, dar a şi admis multe dintre ele.

Redăm integral comunicatul CCR:

"I.  Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea Constituţională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a respins criticile referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituţie, şi a dreptului de iniţiativă legislativă, prevăzut de art.74 alin.(4) din Constituţie, şi

2. Cu majoritate de voturi, a respins criticile referitoare la art.1 alin.(5) din Constituţie, coroborat cu art.69 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

II. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea Constituţională:

1. Cu unanimitate  de voturi, a admis obiecţia şi a constatat că următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale: art.I pct.5referitor la art.8 alin.(2) în ceea ce priveşte sintagma ”sau procurori” din conţinutul tezei a doua a acestei norme, art.I pct.6 referitor la art.10 alin.(2), art.I pct.9 referitor la art.10 alin.(51), art.I pct.11 referitor la art.15 în ceea ce priveşte sintagma „din care rezultă indicii temeinice”, art.I pct.16 referitor la art.25 alin.(4), art.I pct.24 referitor la art.40 alin.(41), art.I pct.29 referitor la art.61 alin.(1), art.I pct.30 referitor la art.64 alin.(5), art.I pct.39 referitor la art.77 în ceea ce priveşte sintagma ”probele sau”, art.I pct.40 referitor la art.81 alin.(1) lit.d) şi lit.g2) teza a doua, art.I pct.41 referitor la art.83 lit.b1) teza finală, art.I pct.47 referitor la art.92 alin.(2) teza a treia, art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(7), art.I pct.49 referitor la art.97 alin.(4), art.I pct.51 referitor la art.102 alin.(2), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(2), art.I pct.53 referitor la art.103 alin.(4), art.I pct.55referitor la art.110  alin.(1), art.I pct.56 referitor la art.110  alin.(11), art.I pct.57 referitor la art.110  alin.(5), art.I pct.61 referitor la art.116 alin.(21), art.I pct.72 referitor la art.140 alin.(2), art.I pct.73 referitor la art.143 alin.(41), art.I pct.74 referitor la art.145 alin.(1) şi (5), art.I pct.76 referitor la art.1451 alin.(1) în ceea ce priveşte sintagma ”potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute” şi alin.(2), art.I pct.81 referitor la art.148 alin.(1) lit.a), art.I pct.83 referitor la art.150 alin.(1) lit.a), art.I pct.84 referitor la art.152 alin.(1) lit.a), art.I pct.89 referitor la art.158 alin.(2) lit.a) şi b), art.I pct.91 referitor la art.159 alin.(81), art.I pct.95 referitor la art.162 alin.(4) în ceea ce priveşte sintagma ”sau pentru care a fost obţinut ulterior mandat de percheziţie”, art.I pct.99 referitor la art.168 alin.(151) în ceea ce priveşte sintagma ”se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin.(9) şi”, art.I pct.103referitor la art.1711 alin.(1) şi (2), art.I pct.104 referitor la art.172 alin.(4), art.I pct.107 referitor la art.172 alin.(12), art.I pct.109 referitor la art.175 alin.(1), art.I pct.112 referitor la art.178 alin.(5), art.I pct.121 referitor la art.211 alin.(2), art.I pct.123 referitor la art.214 alin.(1), art.I pct.126 referitor la art.2151 alin.(7) şi (8), art.I pct.133 referitor la art.220 alin.(1), art.I pct.139 referitor la art.223 alin.(2), art.I pct.154 referitor la art.249 alin.(4), art.I pct.158 referitor la art.2501 alin.(1) şi (2), art.I pct.179 referitor la art.276 alin.(51), art.I pct.190referitor la art.292 alin.(2), art.I pct.192 referitor la art.305 alin.(1), în ceea ce priveşte sintagma ”nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art.16 alin.(1)”, art.I pct.193referitor la art.305 alin.(11), art.I pct.195 referitor la art.307, art.I pct.213 referitor la art.335 alin.(1), art.I pct.219 referitor la art.341 alin.(6) lit.c), art.I pct.229 referitor la art.386 alin.(3), art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(2)-(4), art.I pct.235 referitor la art.406 alin.(2), art.I pct.238 referitor la art.4252, art.I pct.239referitor la art.426 alin.(1) lit.i) teza a doua, art.I pct.240 referitor la art.426 alin.(2), în ceea ce priveşte referirea la lit.i), şi alin.(4), art.I pct.243 referitor la art.438 alin.(11)-(14), art.I pct.244 referitor la art.453 alin.(1) lit.f), art.I pct.245 referitor la art.453 alin.(1) lit.g) şi h), art.I pct.257 referitor la art.538 alin.(21), art.I pct.259 referitor la art.539 alin.(3), art.I pct.266 referitor la art.598 alin.(1) lit.d), precum şi art.II.

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia şi a constatat că următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate: art.I pct.4 referitor la art.4 alin.(3), (4) şi (6), art.I pct.7 referitor la art.10 alin.(41), art.I pct.8 referitor la art.10 alin.(5), art.I pct.14 referitor la art.21 alin.(1), art.I pct.18 referitor la art.31, art.I pct.25 referitor la 47, art.I pct.44 referitor la art.90 lit.c), art.I pct.48 referitor la art.94 alin.(1) şi (4), art.I pct.52 referitor la art.103 alin.(3), art.I pct.64 referitor la art.125, art.I pct.68 referitor la art.138 alin.(12), art.I pct.69 referitor la art.139 alin.(1) lit.a), art.I pct.70 referitor la art.139 alin.(3),  art.I pct.71 referitor la art.139 alin.(31), art.I pct.79 referitor la art.1461 alin.(5), art.I pct.85 referitor la art.153 alin.(1), art.I pct.93 referitor la art.159 alin.(14) lit.b) şi c), art.I pct.105 referitor la art.172 alin.(81), art.I pct.120 referitor la art.209 alin.(11), art.I pct.130 referitor la art.218 alin.(11), art.I pct.140 referitor la art.223 alin.(3), art.I pct.172 referitor la art.265 alin.(13) şi (14), art.I pct.181 referitor la art.281 alin.(1) lit.b), art.I pct.188 referitor la art.2871, art.I pct.189 referitor la art.290 alin.(11), art.I pct.204 referitor la art.318 alin.(151), art.I pct.205 referitor la art.318 alin.(16), art.I pct.227 referitor la art.3705, art.I pct.232 referitor la art.396 alin.(1), precum şi art.III.

3. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.236referitor la art.421 alin.(2) sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

4. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate cu privire la următoarele dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară: art.I pct.113 referitor la art.1811 alin.(3) şi art.I pct.183 referitor la art.282 alin.(2) şi alin.(4) lit.a)".

Decizia CCR este definitivă şi se comunică şefului statului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, prim-ministrului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală, votat în iunie

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Printre modificări se numără faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul. 

Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”. 

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind "cazurile de revizuire" şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului "Referendumul", în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. “Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală. 

Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”. 

De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”. De asemenea, “probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”. 

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă. 

“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia condusă de Florin Iordache. 

De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. “În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM şi adoptat de Comisie.  

Legea 304 privind organizarea judiciară a fost atacată de mai multe ori la Curte atât de către PNL şi USR, cât şi de către preşedintele Klaus Iohannis, sesizările acestora fiind respinse. 

Sursa: News.ro