Gimnastica ritmică ar putea fi sportul rege în România, însă statul pierde ritmul investiţiilor. Avem campioane, dorinţă şi tradiţie, însă n-avem săli în care sportivele să se antreneze. În lipsa lor, se pregătesc pentru Olimpiada de la Tokyo în săli de tenis, de handbal sau în sălile de sport ale şcolilor.

Într-o sală improvizată din centrul Capitalei, câteva gimnaste fac piruete graţioase şi salturi care sfidează gravitaţia. Sunt campioanele care visează la medaliile olimpice de la Tokyo. Se antrenează la fileu, pentru că o sală dedicată nu există în Bucureşti. Şi se întind pe scaune, în lipsa altor aparate. 

Articolul continua dupa recomandari

Maria Gîrbă, antrenoare lot naţional: Fiecare se descurcă la nivelul la care are bani. Totul depinde de bani. Noi cu sufletul mai mult decât cu banii 

O recunoaşte cu amărăciune Maria Gîrbă, antrenoarea principală a lotului României de senioare la gimnastică ritmică. De zeci de ani de când pregăteşte campioane, se luptă cu sistemul care pierde treptat ritmul.  

Maria Gîrbă, antrenoare lot naţional: Atunci când aveam o sală foarte înaltă, podium nu am avut niciodată, doar la competiții, dar când aveam condiția de înălțime asigurată, era foarte frig iarna și foarte cald vara. Aici măcar avem o temperatură constantă. Îmi place să văd lucrurile bune

Aşa îşi învaţă şi elevele. Denisa Mailat practică acest sport de 12 ani, timp în care a trecut peste neajunsuri şi obstacole. E greu să treacă însă peste durerea pe care i-o provoacă antrenamentele în condiţii dure - la propriu. 

Denisa Mailat, gimnastă: Pentru articulații și ligamente este foarte important. Pentru atenuarea săriturilor cu genunchii și cu gleznele 

Zi după zi, strânge din dinţi pentru un vis: medalia olimpică. La fel cum fac şi surorile Annalise şi Cristina Drăgan. Născute în Statele Unite ale Americii, s-au întors în România pentru a lupta sub tricolor. Chiar dacă peste ocean ar fi avut parte de condiţii incomparabile: "Antrenoarele de aici sunt altfel și îmi place mult mai mult. Te simți mai bine, mai motivată, mai încurajată".

200.000 de euro. Atât primea pe an Federația Română de Gimnastică Ritmică. Anul acesta, suma, şi aşa mică, a fost tăiată la jumătate. Un lucru pe care președintele Federației Române de Gimnastică Ritmică se luptă să îl schimbe. Visează să construiască în România măcar o mică parte din ce a văzut în Rusia, ţară care anual livrează campioane.

Irina Deleanu, preşedinte Federaţia Română de Gimnastică Ritmică: Este efectiv un vis. Au două săli de pregătire cu termopane, arată ca niște acvarii, sunt şase covoare în fiecare sală, au camere video orientate către covoare astfel încât gimnasta să se uite după ce termină exercițiul să vadă dacă a făcut bine sau nu. Noi mai facem și noi, le filmăm cu telefonul mobil... 

Pe lângă dublarea bugetului, Federația își dorește organizarea mai multor Campionate Mondiale în țara noastră, astfel încât România să fie un punct puternic pe harta modială a gimnasticii ritmice.