Raport devastator despre ce înteleg elevii din şcoala românească. Aproape jumătate dintre ei sunt analfabeţi funcţional. Asta arată o evaluare internaţională, după teste PISA. Mai exact, copiii români ştiu să citească şi să facă operaţii simple de aritmetică, dar nu sunt capabili să aplice aceste cunoştinţe. Ar trebui să ne îngrijorăm, spun experţii străni, care se întreabă cum se vor descurca în viaţă adolescenţii de azi, cum îşi vor construi carierele şi cum vor schimba piaţa muncii. În acest timp ministrul Educaţiei oferă o reacţie stupefiantă. 

Pentru elevii români, ultimele rezultate ale testelor PISA sunt cele mai slabe din ultimii 9 ani. 

Articolul continua dupa recomandari

La citire, 41 la sută dintre ei nu au putut înţelege un text simplu. Iar la matematică, 47% nu au putut rezolva o problemă elementară. La capitolul ştiinţe, 44 la sută nu au putut explica fenomene de zi cu zi. 

Nivelul analfabetismului funcţional:

- Citire - 41%

- Matematică - 47%

- Ştiinţe - 44%

În faţa rezultatelor, prima reacţie a Ministerului Educaţiei a fost halucinantă. Într-un interviu a susţinut că nu trebuie să ne îngrijorăm, pentru că evaluarea nu pune accentul pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete. Câteva ore mai târziu, la o conferinţă, a evitat să ofere explicaţii şi a dat vina pe metodologia folosită la testele internaţionale.

MONICA ANISIE, Ministrul Educaţiei: Implicarea celor care au participat la testare nu a fost maximă, pentru că nu au avut o miză în acea testare.

SIMONA VELEA, coordonatorul national al evaluarilor PISA: Ţinând cont că sistemul nostru este poate uşor mai teoretic decât alte sisteme de educaţie, uşor orientat spre performanţa academică, putem aprecia că există oarece dificultăţi ale copiilor în a rezolva astfel de sarcini de lucru.

Scopul testelor PISA este acela de a arăta cum aplică un elev de 15 ani în viaţa reală ce a învăţat la şcoală. Ca să nu fie catalogaţi analfabeţi funcţional, elevii ar trebui să ştie, de exemplu, că un text în care se precizează că nişte biscuiţi pot conţine şi arahide reprezintă un avertisment pentru persoanele cu alergie şi nu o reclamă pentru produs.

IULIAN CRISTACHE, preşedintele Aociaţiilor de Părinţi din România: Personal, nu aveam mari aşteptări, având în vedere că în ultimii 4 ani s-au schimbat opt miniştri. Şcoala reprezintă oglinda societăţii. Avem elevi care nu sunt pregătiţi, societatea va fi în continuare nepregătită.

Ministrul Educaţiei a promis că le va cere colegilor săi să schimbe felul în care predau limba şi literatura română.  

MONICA ANISIE, Ministrul Educaţiei: Voi solicita colegilor mei să înceteze să le mai ceară copiilor să memoreze acele comentarii. 

La matematică, aproape jumătate dintre elevi n-au putut rezolva, de exemplu, o problemă care presupunea împărţirea distanţei - transformate în centimetri - la numărul de paşi, deşi la ore se fac ecuaţii complexe. 

”În general, prin şcoli, am auzit foarte des că profesorul lucrează cu doi elevi care merg la olimpiadă şi restul clasei nu înţelege absolut nimic din ceea ce se predă. Nu avem nici un mod de a verifica corect aceşti profesori, inspecţiile fiind în pare parte o formalitate”, spune un elev.

Doar 4 la sută dintre elevii români au avut rezultate bune la testele PISA, faţă de media tuturor statelor, care este de 16 la sută. 

IASMINA IURIA, elevă olimpică: Aici nu poate fi doar vina sistemului, cât şi vina societăţii şi a familiei în care ei au fost crescuţi şi nu... Lor nu li s-a insuflat importanţa educaţiei. 

Ca să arate că nu e analfabet funcţional, de exemplu, un elev ar fi trebuit să ştie şi că un pahar aflat pe bordul unei maşini se varsă în direcţia de deplasare, atunci când şoferul pune brusc frână.

Testele PISA au fost susţinute anul trecut de peste 5.000 de elevi din clasele a opta, a noua şi a zecea din 170 de şcoli. Se dau o dată la trei ani, în 79 de state. Faţă de 2015, numărul elevilor români care pot fi consideraţi analfabeţi funcţional a crescut cu cinci procente.