Un nou an universitar începe cu recorduri negative. Numărul studenţilor e la jumătate faţă de acum un deceniu. Şi asta pentru că sunt tot mai puţini elevi care termină liceul, iar dintre absolvenţi mulţi pleacă în străinătate. În prima zi de facultate, bobocii veniţi din provincie se arată fascinaţi de Capitală şi spun că au planuri mari.

Cu zâmbetul pe buze şi cu visuri măreţe, bobocii au păşit în Aula Magna. Abia aşteaptă să trăiască viaţa de student şi să-şi construiască viitorul. 

Articolul continua dupa recomandari

Aceşti doi prieteni, de la Academia de Studii Economice, sunt încrezători că în scurt timp vor deveni manageri. 

Unul spune că "sunt pasionat de sport şi vreau să schimb ce se întâmplă acolo. Mă gândeam să conduc personal jucători, să îi duc să evolueze mai departe". 

Celălalt spune că "urmez drumurile familiei, merg pe firmă în continuare, construcţii şi mentenanţă". 

Dacă îi întrebăm pe viitorii manageri şi despre buget, calculele nu sunt la fel de exacte.  

În prima zi de facultate, organizaţiile studenţeşti se plâng de subfinanţare şi de condiţii tot mai proaste în sistemul de învăţământ superior.

Alexandru Manda, student la Drept: Avem cei mai puţini studenţi înmatriculaţi din Uniunea Europeană. Avem foarte puţini absolvenţi de învăţământ liceal şi din păcate avem mulţi tineri care au opt clase 

În plus, două treimi dintre elevii care intră în clasa I se pierd pe drum. Fie nu finalizează gimnaziul, fie nu reuşesc să treacă de Bacalaureat. Astfel, numărul studenţilor s-a redus la jumătate în ultimul deceniu. 

Dacă în anul 2010, numărul de studenţi depăşea 760 de mii, la şase ani distanţă România avea înregistraţi mai puţin de 390 de mii de tineri în învăţământul superior de stat. Apoi, în fiecare an, procentul a tot scăzut.

Dacă întrebăm autorităţile, cauzele sunt în primul rând cele demografice.

Dacă intrebăm tinerii, din ce în ce mai mulţi aleg să înceapă o facultate în străinătate pentru că piaţa muncii din România nu este corelată cu sistemul de învăţământ universitar. 

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu îşi fac griji din această cauză. Ba chiar spun că lipsa unui ministru nu are de ce să îi afecteze pe studenţii români. 

Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei: Pleacă studenţii din dorinţa de a vedea şi alt sistem de învăţământ, de a cunoaşte lumea

Mesajul transmis de Klaus Iohannis la începutul anului universitar a fost unul ferm: "Cu miniştri mediocri, nu obţii decât rezultate mediocre. Educaţia din România ar trebui să câştige talente şi să formeze valori". 

La nivel naţional, cele mai populare facultăţi rămân şi anul acesta Informatica, Matematica, Dreptul, Medicina şi Limbile Străine. La coada clasamentului sunt facultăţile de Geografie, Biologie, Fizică şi Chimie.