De luni începe cel mai aspru şi lung post din an, Postul Paştelui. Ca să poată trece mai uşor peste zilele lungi cu zeama de legume şi iahnia de fasole, vânzătorii de peşte încearcă să le facă mai gustoase cele două zile de dezlegare la peşte din tot postul.

În târguri, cu greu mai găseşti peşti autohtoni. Crapii, scrumbiile sau somnul au fost înlocuiţi cu specii... exotice, cum ar fi creveţi şi caracatiţă. 

Articolul continua dupa recomandari

Iar borşul de peşte nu mai se mai face din ce le cade în undiţe pescarilor români, ci cu specii din Mediterană, barbuni sau sepie. 

În Bucureşti, pe o vreme superbă, mulţi români au vrut să se înfrupte din peşte înainte de a începe Postul Paştelui. 30 de lei au plătit pentru o porţie de creveţi. 20 de lei pentru un peşte la grătar. 

Românii şi-au descoperit gustul pentru homari, creveţi sau calamari. Aşa că au poftit la orez cu fructe de mare, calamar la grătar şi rapane în crustă. Dar şi speciile de peşte pe care nu le găseşti prin apele noastre s-au evaporat repede. 

De luni începe cel mai dur post de peste an. Cele şapte săptămâni cu restricţii şi înfrânare de la mâncărurile cu lapte, carne şi ouă se încheie pe 28 aprilie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Învierea Domnului. În cel mai lung post din an vor fi doar două zile cu dezlegare la peşte.