Pentru al doilea an consecutiv, România ocupă un loc care nu îi face cinste în topul sistemelor medicale de sănătate europene. Țara noastră se află pe ultimul loc în clasamentul realizat de Health Consumer PowerHouse, fiind surclasată de țări precum Bulgaria, Albania, Macedonia sau Muntenegru.

Indexul European al Consumatorului de Sănătate a analizat 34 de state europene, luând în calcul mai mulți factori precum drepturile și informarea pacienților, accesul pacienților la îngrijiri medicale, timpul de așteptare pentru tratament, calitatea serviciilor oferite, sistemul de prevenție și tratament, iar România s-a situat pe ultimul loc în aproape toate situațiile analizate.

Articolul continua dupa recomandari

România, primul loc la infecțiile nosocomiale

România este pe primul loc la numărul infecțiilor rezistente la antibiotice, pe care pacienții le iau din spitale. Indicatorul analizat de Health Consumer PowerHouse ia în considerare atât prevalența, cât și răspândirea infecțiilor nosocomiale în unitățile medicale. Un raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a arătat că spitalele din România raportează o incidență a infecțiilor nosocomiale în spitale mai mică de 1%, asta în condițiile în care media europeană este 5,7 procente.

De vină pentru numărul alarmant de infecții intraspitalicești sunt condițiile mizere din unele spitale, clădirile vechi în care funcționează unitățile medicale, dezinfectarea insuficientă și ineficientă a instrumentarului medical, dar și nerespectarea regulilor sanitare din spitale.

De altfel, după cum se arată în acest articol despre infectii nosocomiale, există mai multe măsuri care pot fi luate pentru prevenție și există câteva recomandări de care un medic trebuie să țină cont.

Cea mai mare rată a mortalității infantile

Mortalitatea infantilă, cel mai relevant indicator al raportului, este în scădere la nivel european, cu o medie care a coborât sub 5 la mie. Însă nu și în România. Țara noastră se află pe primul loc în topul european al mortalității infantile: din 1000 de nou-născuți, 8 mor în primul an de viață. Această statistică înfricoșătoare are în spate mai multe cauze: lipsa informării gravidelor, numărul mare de femei care nu merg la niciun control medical pe parcursul sarcinii, accesul dificil la servicii medicale, în special în zonele rurale, precum și nașterea în sine.

Luxemburg și Islanda au cele mai mici rate ale mortalității infantile de pe pământ, de doar 2/1000. Potrivit Health Consumer PowerHouse, „rata mortalității infantile este cel mai bun indicator care poate fi luat în considerare în analizarea calității generale a unui sistem medical. Acest indicator nu este strâns dependent de crizele financiare, iar numărul copiilor care mor în primul an de viață este în scădere din 2005 încoace”.

Rata avorturilor, de două ori mai mare în România decât în Europa

Lipsa educației sexuale în școli și a accesului la informare, dar și la metode contraceptive face ca România să aibă a doua cea mai mare rată a avorturilor, după Bulgaria. De asemenea, țara noastră este fruntașă și la numărul mamelor minore, precum și la cel al copiilor abandonați după naștere. O statistică arată că din 1.000 de femei care nasc anual, 43 sunt minore, iar 40.000 de copii sunt abandonați în fiecare an.

„România are probleme severe cu managementul la nivelul întregului sector public de sănătate. În acest domeniu, discriminarea unor grupuri de minorități, precum romii, care reprezintă 3,5-4% din totalul populației, este penalizată mai dur ca în rapoartele întocmite în anii trecuți. România, Albania și Bulgaria sunt afectate de structura antică a sistemului de sănătate, cu costuri mari și ineficiente. Aceste state ar trebui să beneficieze de sprijin profesional pentru a-și reforma sistemele de sănătate”, este concluzia raportului.

Sursă foto: Shutterstock/Copyright:VILev