Laptele de capră este considerat un medicament-minune, dar cei mai mulţi români îl evită. În timp ce unora nu le place gustul, altora nu le place preţul. Fermierii cer statului să subvenţioneze produsele din lapte de capră pentru a încuraja consumul. În România, doar şase alimente din lapte de capră sunt produse tradiţionale.

Elena Marin avea în urmă cu patru ani peste 150 de capre în ferma sa. Azi, are de trei ori mai puţine.

Articolul continua dupa recomandari

Fermierul a înlocuit caprele cu vaci, care dau de 10 ori mai mult lapte într-o lună.

ELENA MARIN, proprietarul unei ferme: Aproximativ patru litri de lapte pe zi dă o capră, iar o vacă depinde de rasă. Avem Holstein şi Bălţată românească. Dacă sunt hrănite foarte bine, Holstein ajunge la 40 de litri de lapte zi, iar Bălţata la 23 de litri de lapte zi.

Medicii spun că laptele de capră este mai sănătos decât laptele de oaie sau de vacă. Pe lângă numeroasele vitamine pe care le conţine, previne anemia, riscul de cancer şi întăreşte sistemul imunitar. În ciuda atâtor beneficii, pe rafturile unui hypermarket din Capitală nu găseşti mai mult de un sortiment. Motivele care i ţin pe români departe de "alimentul-miraculos" sunt multe.

La raft, un litru de lapte de capră costă 10 lei, în timp ce un litru de lapte de vacă este în jur de 3 lei.

În România, avem peste 2 milioane de capre şi peste 13 milioane de oi. Anual, în ţara noastră se produc peste 16 mii de tone de lapte de capră, de 50 de ori mai puţin decât cel de vacă şi la jumătate faţă de cel de oaie.

Crescătorii de animale cer statului să promoveze mai mult laptele de capră.

ANDREEA ANGHEL, vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Capre: În Franţa şi în Spania, este chiar cultură naţională să consumi produse din lapte şi brânzeturi de capră. La noi, subvenţii fix pentru specia caprine nu există. Ei au aceleaşi subvenţii pe care le au şi crescătorii de alte specii.

La nivel mondial, 65% din laptele consumat este de capră.