Românii câştigă mai bine, însă banii nu au aceeaşi valoare peste tot. O spun cifrele oficiale şi o dovedeşte şi un experiment Observator. Cu 50 de lei, în Capitală poţi cumpăra două sacoşe pline de fructe, legume, ouă şi brânză. Rămân bani şi de o cafea. În schimb, în alte judeţe, cu acelaşi buget poţi cumpăra doar jumătate dintre aceste produse. Analiştii explică diferenţe de preturi.

Ne aflăm în Piaţa Obor din Capitală. Am 50 de lei şi o listă de cumpărături pe care se află fructe, legume, brânză şi ouă. Haideţi să vedem câte putem lua de aceşti bani.

Articolul continua dupa recomandari

Prima oprire o facem la taraba cu legume. Cumpărăm de aici câte un kilogram de roşii şi de castraveţi, patru lei fiecare. Mai adăugăm cartofi, struguri, caise şi piersici. Până acum am cheltuit aproape 35 de lei şi mai ramân bani pentru 500 de grame de brânză proaspătă, dar şi pentru zece ouă.

Socotelile ies bine şi într-o piaţă din Timişoara. Asta dacă ştim să alegem preţul mediu. Pentru că oferta este pentru toate buzunarele. De exemplu, un kilogram de castraveţi costă între cinci şi 10 lei.

Chiar dacă aceeasi lista de cumpărturi a fost complet bifată si in Cluj Napoca, clienţii din această piaţă spun că au cheltuit prea mulţi bani.

Ne-am aştepta să ne încadrăm în buget şi în oraşe precum Constanţa sau Braşov. Însă, tocmai pentru că sunt oraşe considerate atracţii turistice, şi preţurile sunt mai mari.

CRISTIAN BĂRHĂLESCU, fost secretar de stat în turism: Cât timp avem mulţi muncitori sezonieri care lucrează doar 2-3 luni şi iarna trăiesc din ce au pus deoparte, iar restul sunt paznici care păzesc activele peste iarnă, nu vorbim despre salarii foarte mari.

Aşa că şi puterea de cumpărare este mai mică. Situaţia s-ar putea schimba în câţiva ani.

Un raport al unei companii de cercetare arată că oamenii din Bucureşti şi din judetele Cluj şi Timiş au cea mai mare putere de cumpărare. Aici, sunt cele mai mari corporaţii, există forţă de muncă, iar salariile sunt peste medie. De cealaltă parte, localnicii din judeţele Botoşani şi Vaslui au cea mai mică putere de cumpărare. Sunt puţini investitori şi lipsesc marile proiecte de infrastructura.