Ne confruntăm cu o criză acută de forţă de muncă. Numai în 2018 numărul românilor care au plecat să lucreze în străinătate a crescut cu şapte procente. Îngrijorător este că importul de muncitori străini nu a compensat nici măcar 10 la sută din golul rămas.

Ce poate oferi România şi ce pot oferi alte ţări? La această întrebare caută răspunsuri mulţi dintre românii aflaţi pe picior de plecare.

Articolul continua dupa recomandari

Pun în balanţă sistemele educaţionale, cele de sănătate, veniturile angajaţilor şi puterea economică a statelor.

Doar în 2018, 170 de mii de conaţionali au decis să-şi construiască viitorul în alte ţări ale Uniunii Europene. Diaspora românească depăşeşte deja 4 milioane. Şi sunt doar cei care lucrează cu forme legale, spun experţii. În Italia, găsim una dintre cele mai mari comunităţi.

Giulio Bertola, preşedinte Confindustria Romania, Asociatia Patronala a Antreprenorilor Italieni din România: Sunt concentraţi în câteva oraşe: Roma, Torino, dar şi la periferie. Pe lângă aceste două-trei milioane de români, mai sunt şi mulţi alţi români, aproape un milion neoficial, care sunt găzduiţi de rude.

Ne pleacă IT-işti, specialiştii din industria hotelieră, dar şi medicii.

Giulio Bertola, preşedinte Confindustria Romania, Asociatia Patronala a Antreprenorilor Italieni din România: Medicii români sunt foarte bine pregătiţi, uneori sunt chiar tutori pentru medicii francezi, nemţi, în alte state, dar când se întorc nu au instrumentele pentru a oferi un răspuns adecvat.

Şi atunci preferă să lucreze peste hotare, unde ştiu că îşi pot face meseria la cele mai înalte standarde. Pentru România, o soluţie pe termen scurt rămâne importul de forţă de muncă din ţări asiatice.

Tia Touich, reprezentant companie recrutare: Pot sa va spun ca, anul trecut, contingentul a fost de 35 de mii și continuua sa crească. Numai noi în ultimii 2 ani avem peste 2 mii de aplicanti.

 Importul de forța de muncă nu reuşeste să acopere nici măcar 10 la sută din necesar, spun specialiştii. De altfel acesta este și motivul pentru care multe companii aleg sa își amane planurile de dezvoltare pentru anii urmatori.

Pentru a-şi menţine afacerea, proprietarul unei terase din Bucureşti a adus zece lucrători din Nepal. Îi formează aici.

”Nu e o muncă foarte grea, dar abia ieri am început. Să vedem cum va fi în continuare! E frumos şi în ţara mea, dar vreau să fac un nou împrumut şi de asta am venit în România!”, spune unul dintre angajații nepalezi.

În România, câştigă peste 500 de euro pe lună. Adică dublu faţă de cât ar fi primit în Nepal. În plus, are cazarea şi masa asigurate, ceea ce îi permite să îşi pună bani deoparte.

”E foarte greu sa găsești oameni și în special tineri ca de fapt în businessul asta majoritatea sunt tineri și ei văd asta ca un job temporar și atunci implicarea lor e mică spre foarte mică. Cum toţi ai noștri au plecat spre vest, ne-am uitat spre est”, explică patronul terasei.

Peste 30 de mii de lucrători din Sri Lanka, Nepal, India şi Bangladesh ar urma să ajungă la noi şi în acest an.