Bacşişul trebuie să apară pe nota de plată şi să fie impozitat. Este cerinţa patronilor din industria hotelurilor şi restaurantelor din România. Pe fondul creşterii plăţilor cu cardul, iniţiativa ar avea beneficii importante atât pentru angajaţi, cât şi pentru stat, mai spun patronii. Nu de aceeaşi părere sunt însă şi ospătarii sau chiar clienţii localurilor.

Valentina lucrează într-unul dintre cele mai mari restaurante din Capitală, unde câştigurile din bacşiş ajung să îi dubleze, de cele mai multe ori, veniturile lunare. Plata cu cardul, tot mai cerută de clienţi, are însă şi dezavantaje.

Articolul continua dupa recomandari

S-au întâmplat cazuri când în care să nu aibă cash, pur şi simplu. Şi să nu lase - Valentina, ospătar

Pe viitor, veniturile Valentinei, dar şi ale colegilor săi, ospătari şi chelneri, nu vor mai depinde doar de bunăvoinţa clienţilor, ci şi de cea a patronului. Reprezentanţii acestui domeniu cer ca bacşişul să fie reglementat prin lege. O iniţiativă eşuată, de altfel, în trecut.

Potrivit iniţiativei, managerul localului va strânge bacşişul de la fiecare ospătar urmând ca, la final de zi, după scăderea impozitului de zece la sută, să redistribuie banii angajaţilor săi. Dacă un client lasă un bacşiş de zece lei, la o notă de plată de o sută de lei, un leu va merge la stat, iar nouă la patron. Care, ulterior, va decide cine merită mai mulţi bani.

Este decizia echipei cum îşi împarte acest tips. Adică ospătarul, cu bucătarul, cu ajutorul de bucătar - Dragoș Petrescu, presedintele HORA

Sub total, clientul va găsi trecut şi bacşişul pe care a ales să îl lase chelnerului. Atenţie, este opţional. Cine nu este mulţumit de servicii sau, pur şi simplu, nu vrea să lase bani în plus, nu va fi obligat să o facă.

Românii lasă bacşiş în jur de 7-8% din valoarea notei de plată. Spre deosebire de Germania, Marea Britanie sau SUA, unde clienţii lasă între 10 şi 20% din totalul notei.