Coacăze bio şi siropuri de zmeură al căror gust a uimit cei mai faimoşi bucătari din lume. Sunt produsele pe care au mizat doi tineri antreprenori, care şi-au asumat faptul că afacerile cu fructe de pădure aduc profit târziu. Şi numai dacă nu fac deloc rabat de la calitate. În timp, însă, vor ajunge la câştiguri de mii de euro.

Când iese la cules de zmeură, Paul Căpuşan retrăieşte una dintre cele mai frumoase amintiri din copilărie. Acum 15 ani, într-o vacanţă în Germania, părinţii săi l-au dus într-o plantaţie de zmeură, unde turiştii puteau mânca fructele direct de pe ramuri.

Articolul continua dupa recomandari

Aşa că, în 2015, când familia lui a avut ocazia să ia un teren în arendă, lângă Gherla, a ştiut imediat ce vrea să facă acolo.

Paul Căpușan, agricultor: Deci dacă nu ai nişte bani puşi de-o parte sau dacă nu ai un alt venit din altă parte, nu te apuca!

Este prima lecţie pe care arhitectul devenit agricultor peste noapte a învăţat-o. Fructele de pădure nu aduc profit decât după ani buni de la cultivare. Culesul se face manual, iar produsele nu rezistă foarte mult.

Paul Căpușan, agricultor: Eu, zmeura pe care am cules-o acum, trebuie să o vând azi sau maximum mâine. Dacă n-am vândut-o mâine, deja se îmoaie şi nu mai este bună.

Video:

Cu o producţie de 18 tone pe cele 3 hectare şi jumătate de teren, antreprenorul de 25 de ani a trebuit să găsească soluţii. A început să facă siropuri. I-a ieşit o reţetă care, la Bruxelles, a primit două stele din maximum trei posibile, din partea unui juriu format din 200 dintre cei mai faimoşi bucătari şi somelieri ai lumii.

Paul Căpușan, agricultor: Practic sunt două stele superior taste award. Este cel mai înalt nivel la care a fost certificat un sirop din România.

Nu departe de plantaţia de zmeură, Daniela Aştilean îngrijeşte propria sa cultură de coacăze negre. Fructele sunt tratate doar cu îngrăşământ natural. Fără pesticide sau ierbicide.

Daniela Aștilean, cultivator de coacăze: Să nu uităm că, de fapt, coacăza neagră este vitamina C locală. Românească. Noi nu avem lămâi, avem coacăză neagră.

Coacăzele se culeg cu mâna pentru a nu fi strivite. Un kilogram costă 20 de lei, suficient doar pentru a fi plătită forţa de muncă, nu şi pentru a asigura profit. Tânăra crede însă că produsele de calitate vor fi tot mai apreciate de români, iar afacerea va creşte. Momentan, printre clienţii fideli sunt restaurantele cu reţete raw-vegane. Nutriţioniştii spun că în special femeile ar trebui să includă coacăzele în dietă.

Alina Varadi, nutriţionist: Multe femei pierd foarte mulţi nutrienţi. De aceea este recomandat să facă cure cu coacăze pentru a recupera ceea ce ele elimină permanent, lunar.

Cantitatea recomandată se află îmărţind greutatea corpului la 100. Astfel, o femeie de 60 de kilograme ar trebui să mănânce 60 de grame de coacăze pe zi.