În Episodul al cincilea al Campaniei "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", veţi vedea de ce primul sat turistic atestat din ţară, Şirnea, din Braşov, nu are turişti. Este un loc al tradiţiilor, aflat într-o zonă spectaculoasă, dar care acum suferă de sărăcie.

"Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?" E întrebarea pe care le-o adresăm drumarilor. I-am întâlnit în călătoria noastră spre Şirnea, primul sat turistic din România, pe o şosea aflată în reparaţii. Deşi turiştii stăteau la cozi, în faţa semafoarelor instalate în munţi, pe şantier nu lucra nimeni. Am mers cu imaginile până la şefii Companiei de Drumuri, dar am ajuns şi la Ministrul Turismului. În Şirnea, în schimb, e sărăcie, pentru că, de la comunişti încoace, nimeni n-a mai investit în zonă, iar turiştii n-au mai venit. 

Articolul continua dupa recomandari

Drumul către Şirnea e în reparaţii... pe termen lung

Şirnea, Judeţul Braşov, e primul sat turistic atestat din România. Un ţinut îndepărtat, când stai la această coadă.

Pe Drumul Naţional 73, care leagă zona de Bran-Moeciu, un semafor face legea. Ciuruită de gropi şi cu probleme grave de structură, şoseaua e în reparaţii.

Reparaţii pe Drumul Judeţean 73 Bran Moeciu

Pe hârtie, totul merge strună. În teren, altfel stau lucrurile: când echipa Observator a apărut în zonă, o porţiune de aproximativ 150 de metri de drum era decopertată, dar nu lucra nimeni.

(Reporter): Unde e lumea? Unde sunt muncitorii de aici?  

(Angajat şantier): Nu ştiu, domnule! 

În cele din urmă, un singur utilaj s-a pus în mişcare: plimba nişte pietriş. Ceva mai departe, la semafor, turiştii numărau minutele în care stau pe loc...

(Reporter): De când se lucrează?

(Şofer): Mai mult se stă... Se odihnesc! E de asfaltat 100 de metri, până la urmă: 100 de metri, 100 de zile!

Coadă la semafor pe Drumul Judeţean 73

Teoretic, reparaţiile vor mai dura un an şi jumătate. Practic, deşi sunt mai multe tronsoane decopertate, când am ajuns noi acolo, nu se lucra pe niciunul. 

Înainte să mergem mai departe, punem o întrebare la Compania de Drumuri. 

"În zonele în care se toarnă balast stabilizat, timp de 7 zile nu se poate interveni. Acele zile în care pare că nu se lucrează de fapt sunt timpi de aşteptare pentru întărirea acestui balast stabilizat. Mizăm pe faptul că anul viitor, întregul drum, 103 km, va fi finalizat!", a răspuns Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt CNAIR.

Şirnea, sat cu tradiţie, dar fără turişti

Cu întârziere, am ajuns la Şirnea. Satul în care mulţi localnici stau în case vechi şi de 150 de ani. Am ajuns într-o zi de sărbătoare, iar copiii purtau straie tradiţionale.

Privelişte cu satul Şirnea din Braşov

Copii din Şirnea în port popular

Şirnea e unul dintre puţine locuri din ţară în care obiceiurile încă se respectă cu sfinţenie. 

Pentru că nu suntem de-ai locului, ne ia în primire baciul Norel, pentru că e ghid pentru turişti, dar şi vedetă locală. A apărut la televizor, în urmă cu câţiva ani, într-o reclamă. În sat, duce de unul singur o stână cu sute de oi. 

"Nu mai sunt oameni pentru muls, pentru vite. Nu le mai trebuie vite, la tineret. Doar cu Facebook-ul şi telefoane, numai aşa îi vezi, ca pe ţambal, ca pe chitară", spune baciul.

E vremea mesei, iar bulzul e delicios. Pentru un asemenea gust, pentru aerul curat, pentru tradiţii şi pentru ospitalitatea oamenilor, turiştii ar bate sute, chiar mii de kilometri. Doar că, în realitate, îi numeri pe degete. 

Bulz pus pe jar în Şirnea

Şirnea a devenit sat turistic pe vremea comuniştilor. Profesorul de biologie de la şcoala din localitate i-a convins pe liderii de la Bucureşti că străinii trebuie să vadă frumuseţile locului. A ridicat un muzeu, iar în zonă s-a constuit şi o pârtie de schi, prima din ţară cu nocturnă.

Ladă ţărănească din 1890 în Muzeul din Şirnea

În zilele noastre, doar Radu Frunteş, fiul lui Nicolae Frunteş, se mai chinuie, de unul singur, să continue proiectul tatălui său. 

"Peste 3 mii de turişti străini vizitau satul. Vizitau muzeul, casa, serveau masa în centrul satului. Era o sursa de venit suplimentara. Şi acum s-a terminat", spune Radu Frunteş.

În Şirnea, "munceşti până dai în genunchi"

În Şirnea, e sărăcie. Ţăranii muncesc de dimineaţa până seara. Dar produsele lor, gustoase şi naturale, ajung pe mâinile intermediarilor. 

"Nu se vând produsele deloc, brânza, viţeii nu se vând, mieii. Produsul îl dai pe nimic. Munceşti până dai în genunchi", spune un localnic.

Mălai pentru mămăligă, cernut în Şirnea

"Încercăm să-i convingem ca ei să se organizeze într-o formă asociativă care să le faciliteze vânzarea, valorificarea produselor", explică Primarul din Fundata, Florin Pâtea.

Casă de lemn din Şirnea

O soluţie ar fi şi promovarea zonei. Însă, în acest sens, planuri nu sunt. România nu are o strategie turistică la nivel naţional, lucru recunoscut şi de ministrul Bogdan Trif. Aflat de la începutul anului în funcţie, promite revitalizarea sectorului.

"Îmi doresc să realizez şi o hartă turistică, cu toate obiectivele turistice din fiecare judeţ. Un site în care, dacă vrei să mergi în Sibiu, apeşi pe un buton în care îţi apar toate atracţiile turistice, cu poze cu explicaţii. Anul viitor va fi gata", susţine Ministrul Turismului, Bogdan Trif.

Ministrul Turismului, Bogdan Trif, la masă cu reporterul Observator

Planuri măreţe au avut toţi miniştrii care au venit la Turism. Cât de bine le-au pus în practică, vedem cu ochiul liber. Anul trecut, România a fost vizitată de 2,75 de milioane de turişti străini. În comparaţie, bulgarii au atras aproape 9 milioane.

Episodul 6 al Campaniei "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?"

În episodul al şaselea al Campaniei Observator "Avem o ţară frumoasă, cum ajungem la ea?", vom păşi pe drumuri "paranormale", pe drumuri "europene şi, într-un final, vom ajunge pe plaiuri maramureşene.